1EUR = 4.7601 RON | Bucureşti 23 º

Finanţe şi bănci

Economiştii băncilor: BNR nu va majora dobânda. Va controla şi mai strict lichiditatea, ceea ce ar putea conduce la IRCC mai mare decât ROBOR

Rămasă fără cele mai importante pârghii în lupta cu inflaţia, după apariţia OUG 114/2018, completată de celelalte ordonanţe de corectare, Banca Naţională a României renunţă la majorarea dobânzii de politică monetară, care va rămâne probabil la 2,5%, dar va strânge şi mai mult lichiditatea din piaţă în dorinţa de a apăra leul, aflat oricum pe trend de depreciere. În schimb, pentru a contracara inflaţia va controla strict lichiditatea din piaţă. Controlul lichidităţii poate conduce la un IRCC mai mare valori decât un ROBOR la trei luni.

Economiştii şefi ai marilor bănci comerciale sunt de accord asupra faptului că premisele actuale, alegeri pe plan local şi contextul internaţional, vor determina banca centrală să păstreze neschimbată dobânda de politică monetară pentru tot anul în curs (pentru tot mandatul actualului Consiliu de Administraţie al BNR). O spun economiştii şefi ai Raiifeisen Bank, ING Bank, Unicredit şi Banca Transilvania.

BNR ratează ţinta de inflaţie în 2019

În schimb, aşteptările analiştilor merg spre o reviziure în creştere a previziunilor privind inflaţia şi către un control şi mai strict al lichidităţilor pe piaţa interbancară pentru a proteja de depreciere leul. Astfel, Ionuţ Dumitru, economist şef al Raiffeisen Bank, este de părere că rata inflaţiei la sfârşitul anului va fi peste ţinta BNR de 2,5%, plus sau minus un punct procentual, în timp ce economistul şef al ING Bank, Ciprian Dascălu avasează chiar un nivel exact al acesteia de 3,8%, cu o rată de bază de 3,2%.

Motivele creşterii iunflaţiei sunt atât exogene, cât şi ne-exogene, după cum spune Ionuţ Dumitru. Asttfel, creşterea preţului petrolului şi contextul internaţional care arată o încetinire a creşterii economice sunt dublate pe plan intern de creşterea mai rapidă a salariilor decât a productivităţii, a preţurilor la energie termică şi în aprilie şi în mai, a preţurilor la telefonie care au contribuit cu 0,1 puncte procentuale la constituirea ratei inflaţiei din luna aprilie, de 4,11%, un alt record negativ. Şi nu în ultimul rând motivele exogene sunt dublate de creşterea excesului de cerere care este ilustrat lună de lună în datele Institutului Naţional de Statistică (INS) ca fiind de 0,42%.

"Cu rata inflaţiei tot pe trend ascendent în aprilie, BNR are toate şansele să rateze ţinta propusă, dar acest lucru nu va determina modificarea politicii monetare. Credem că BNR va rămâne pe poziţie şi va semnala faptul că ar putea retrage lichiditatea din piaţă dacă apar noi presiuni asupra monedei naţionale", spune la rândul său şi raportul Unicredit.

IRCC poate depăşi ROBOR din cauza lipsei de lichiditate

Un semnal şi un control şi mai strict al lichidităţilor din piaţă îl văd şi economiştii şefi ai Raiffeisen Bank şi ING Bank. "Credem că BNR va întări politica monetară printr-un management şi mai strict al lichidității, acesta ajungând să joace un rol şi mai puternic în special în urma corelării noilor credite cu rată variabilă la indicele trimestrial de referință (IRCC)", spune raportul ING Bank.

IRCC este definită ca media trimestrială a tranzacțiilor pe piața monetară interbancară (adică depozite simple). „Deoarece cele mai multe dintre aceste tranzacții sunt de obicei pe termen scurt și curba randamentelor este în mod tradițional ascendentă, nu este deloc forțat să spunem că am văzut o rundă nedorită de relaxare a politicii monetare. Ca urmare, BNR ar putea explora noi alternative pentru a obține un control mai strict asupra ratelor dobânzilor pe termen scurt", spune Ciprrian Dascălu.

Ionuţ Dumitru precizează că cei doi indici nu sunt comparabili, deoarece media IRCC este influenţată de tranzacţiile pe termen scurt şi foarte scurt, iar ROBOR este o medie a cotaţiilor pe termen mai lung. „Dacă evoluţia IRCC depinde de lichiditatea din piaţa monetară, ROBOR ţine de perspectiva inflaţiei. În actualele condiţii nu este exclus ca IRCC să fie mai mare decât ROBOR, în următoarea perioadă, chiar dacă, repet, firesc este ca dobânda la tranzacţiile pe termen scurt să fie mai mică decât cea pe termen lung", a declarat Dumitru.

Banca Naţională nu a mai modificat dobânda de referinţă din primăvara anului trecut. După ultima şedinţă a boardului, în aprilie, Mugur Isărescu a motivat decizia prin existenţa unor presiuni inflaţioniste în creştere, pe partea cererii şi a costurilor salariale, dar şi influenţele cursului valutar. În acelaşi timp, BNR a atras atenţia asupra evoluţiei deficitului de cont curent. Şedinţa de politică monetară va avea loc miercuri, 15 mai 2019.

 

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO

OBIECTIV.INFO