Edward Crețescu, CEO Regista: Digitalizarea statului cu fonduri PNRR e un eșec

În 2023, Crețescu declara că „următorii doi ani sunt cruciali pentru digitalizare”. Acum, bilanțul este amar.

”Aveam acea speranță că până la acest punct fondurile europene vor fi absorbite și vor fi utilizate la capacitate bună. Ne doream nu doar un «bine», ci un salt înainte, dar realitatea ne arată că digitalizarea cu fonduri PNRR, așa cum a fost ea implementată, e un eșec. Și trebuie spus asta clar, ca să nu repetăm aceleași greșeli”, a spus Edward Crețescu, într-un interviu pentru Economica.net.

Cauzele invocate includ dificultatea procesului de accesare a fondurilor și lipsa de expertiză în domeniul digitalizării.

”Suntem și noi foarte dezamăgiți de rezultatul final, am încercat în nenumărate rânduri să putem digitaliza cu fonduri europene instituțiile publice, dar am avut sorți de izbândă doar la un număr limitat de instituții. Eforturi au fost făcute, multe instituții publice au semnat contracte de finanțare, dar cu mult sub așteptările date, având în vedere fondurile enorme puse la dispoziție”, continuă Crețescu.

Un peisaj digital fragmentat: „Insular, nu uniform”

Chiar dacă progresele sunt vizibile, digitalizarea sectorului public românesc este, în opinia CEO-ului Regista, una „insulară”. Există „zone unde serviciile publice sunt digitalizate excelent, zone aflate încă în trecut și zone caracterizate de un melanj de digitalizare cu hârtie”. Iar acest contrast este resimțit direct de cetățeni, care devin confuzi sau frustrați în fața unei administrații fără coerență.

”Pentru fiecare exemplu excelent de a accesa servicii publice, probabil mai știm încă unu sau două exemple negative în interacțiunea cu spațiul public. În următorii cinci ani, prioritatea ar trebui să fie clară: interoperabilitate — între instituții, între platformele digitale și, mai ales, în beneficiul cetățeanului, care trebuie să resimtă unitar acest progres tehnologic.

Cetățeanul este, în fond, clientul și beneficiarul final. Iar ca serviciile publice să fie cu adevărat de calitate, trebuie să funcționeze la fel de bine atât pentru funcționar, cât și pentru cetățean. De aceea, ne concentrăm pe soluții care lucrează în tandem pentru ambele părți, doar așa putem vorbi despre o digitalizare echitabilă, nu despre câteva exemple izolate de «așa da» într-o mare de «așa nu»”, a adăugat CEO-ul.

De la un vis idealist la 1.200 de instituții digitalizate și extindere în alte state

Regista a fost creată acum un deceniu ca o soluție simplă la o problemă cronică: traseul documentelor în instituțiile publice. „A fost inițial o idee de a face bine, nu neapărat un business. A fost, mai degrabă, o discuție despre cum schimbăm realitatea de atunci, de la mijlocul anilor 2010, în instituțiile publice din România. Ne-am concentrat în mod special să rezolvăm problema de baza, “intrarea” unui document în cadrul unei instituții și traseul său până la rezolvarea finală”, spune Crețescu.

Primul client a fost comuna Valea Călugărească, în 2015, care a făcut pasul de la hârtie la digital, un gest curajos pentru acea vreme.

Acum, Regista este prezentă în o treime dintre primăriile din România, dar și în companii de stat precum Poșta Română, consilii județene, regii autonome, instituții deconcentrate, școli sau spitale.

În ultimii cinci ani, Regista a crescut accelerat, în special pe baza feedbackului primit direct de la funcționarii publici. Compania a lansat module dedicate, a integrat Registratura Pro și urmează să lanseze în toamnă un nou sistem de semnătură electronică pentru funcționari, care va permite digitalizarea completă a traseului documentelor.

”Percepția s-a transformat radical de-a lungul timpului și asta a contribuit în mod esențial la capacitatea noastră de creștere într-o piață în care, pe alocuri, încă se lucrează cu platforme din anii ’90 și unde digitalizarea a întâmpinat rezistență la început. Din fericire lucrurile s-au îmbunătățit semnificativ, în special în ultimii cinci5 ani, iar noi suntem martorii acestei transformări în fiecare zi, pentru că lucrăm cu un număr atat de mare de instituții publice”, mai spune Crețescu.

Planurile pentru 2026 și 2027 includ și interoperabilitatea cu aplicațiile statului român, ”în speță ROeID si ghiseul.ro pentru a avea necesarul de legatură cu administrația centralizată a statului”.

În paralel, compania se uită și la extinderea în afara României, în special în țări cu un cadru legislativ compatibil. Primele contacte au avut loc deja în Republica Moldova încă din 2024, dar extinderea depinde de adaptarea platformei la fiecare legislație locală.

”Avem deja platforma in mai multe limbi, ceea ce este un avantaj pentru noi, dar tot este nevoie de expertiză locală ca sa putem avea o expansiune solidă”.

În ceea ce privește inteligența artificială, Edward Crețescu vede un rol semnificativ în reducerea muncii repetitive a funcționarilor. „Agenții AI ar putea face acea muncă în locul unui funcționar, iar el sau ea doar să supervizeze acțiunea respectivă”, explică el, menționând că Regista ia în considerare implementarea acestor tehnologii în viitor.

”Pe lângă unele soluții de chatbots, pe care unele primării deja le au, acești roboți cu inteligență artificială pot fi un ajutor semnificativ pentru funcționari și ne gândim, pe viitor, să implementăm aceste tehnologii în cadrul platformei noastre”.

Ce înseamnă Regista pentru o instituție?

Întrebat despre impactul măsurabil al Regista, în termeni de timp salvat,  procese digitalizate, eficiență crescută, CEO-ul spune că este greu de cuantificat în minute sau lei, pentru că fiecare instituție are volume și procese diferite. Dar diferențele față de modelul clasic sunt evidente: timpi de răspuns mai scurți, mai puține greșeli, trasabilitate și, mai ales, încredere crescută din partea cetățenilor.

”Comparativ cu instituțiile care funcționează încă pe hârtie, diferența e uriașă: de la timpi de răspuns mai mici, la un control mai bun asupra datelor și o capacitate crescută de raportare și analiză. Iar cu funcționalitățile noi în dezvoltare, ne așteptăm ca acest impact să crească și mai mult.

Regista are un impact direct și măsurabil în eficientizarea activității instituțiilor publice: scurtează semnificativ timpul de lucru, automatizează sarcinile de zi cu zi care se repetă, reduce riscul de erori umane și oferă trasabilitate completă pentru fiecare document. Funcționarii câștigă timp, cetățenii scapă de cozi și dosare cu șină, iar instituțiile economisesc bugete prin digitalizarea completă a proceselor interne”, explică Edward Crețescu.

”Dincolo de milioanele de minute salvate, miile și miile de drumuri care nu s-au făcut până la primărie, dus-întors poate de mai multe ori pentru că nu aveam nu-știu-ce formular sau bugetele salvate. Noi considerăm că cele mai valoroase beneficii pe care le aduce digitalizarea sunt cel mai greu de cuantificat: satisfacția unui lucru bine făcut, mai puțin stres și mai multă eficiență, dar mai ales încrederea cetățenilor în instituțiile publice din România”.

Edward Crețescu este și președinte al ANIS –  Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii.

Regista este parte a grupului Zitec, care este controlată de familia Alexandru şi Simona Lăpuşan. Potrivit datelor raportate la Ministerul de Finanțe din platforma Termene, Regista a avut anul trecut afaceri de 8,61 de milioane de lei, un plus de 10% față de anul precedent. Profitul net s-a ridicat la puțin peste 2 milioane de lei, o scădere de 2% față de 2023.