1EUR = 4.8026 RON | Bucureşti 12 º

Companii

Efectele neaşteptate ale legii privind risipa alimentară: colţul cu produse în curs de expirare ar putea deveni istorie

Inrarea în vigoare a legii privind risipa alimentară, promulgată recent de Preşedintele  Klaus Iohannis, ar putea avea ca efect desfiinţarea rafturilor speciale unde retailerii comercializează la preţ redus produsele ce urmează să expire. În schimb, comercianţii vor fi obligaţi să doneze, pentru că altfel riscă amenzi.

23 noi, 2016 | | ECONOMICA.net

Legea privind diminuarea risipei alimentare (217/2016) ar putea duce la desfiinţarea rafturilor cu produse alimentare la preţ redus pentru că urmează să expire în trei zile, atrag atenţia oficialii lanţurilor de magazine, potrivit cărora legea, aşa cum este acum, are multe inadvertenţe. Mai mult, reprezentanţii procesatorilor se tem de apariţia unor costuri suplimentare pe lanţul alimentar, ceea ce se vor vedea, într-un final, în preţul plătit de consumatorul final.

"Rafturile acelea vor dispărea", a declarat  Florin Căpăţână, vicepreşedinte al Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR), la conferinţa 'Leftovers'.

Amintim că "legea rafturilor special amenajate pentru produsele ce urmează să expire" (57/2015) a intrat în vigoare anul trecut. Potrivit acesteia, "produsele aflate la comercializare cu preţ redus/oferte promoţionale, cu 3 zile înainte de expirarea datei durabilităţii minimale/datei-limită de consum aferente produselor alimentare sau a termenului de valabilitate/datei de minimă durabilitate aferente produselor nealimentare, se sortează şi se expun la comercializare, pe rafturi sau în standuri, delimitate vizibil, cu informarea corectă, completă şi precisă a consumatorilor. Nerespectarea prevederilor prezentului alineat este considerată practică comercială incorectă şi se sancţionează conform reglementărilor legale în vigoare."

La rândul său, Legea risipei alimentare prevede că operatorii economici din sectorul agroalimentar sunt obligaţi  să ia, în această ordine: măsuri de responsabilizare pentru diminuarea risipei alimentare pe lanţul agroalimentar, începând cu producţia, procesarea, depozitarea, distribuţia, comercializarea, ajungând până la consumatorul final; măsuri privind vânzarea cu preţ redus a produselor aflate aproape de expirarea datei-limită de consum, conform legislaţiei în vigoare şi măsuri privind transferul alimentelor prin donare sau sponsorizare.

Amenzi de până la 6.000 de lei 

Încălcarea prevederilor legii risipei alimentare constituie contravenţie şi se sancţionează cu amenzi cuprinse între 1.000 lei şi 6.000 lei. "Este o lege perfectibilă, un prin pas dintr-un pachet de legi privind economia circulară. Al doilea pas îl vom face prin normele metodologice şi vom porni şi o a doua iniţiativă (legislativă n.red). Dorim să introducem şi o componentă motivaţională (sprijin financiar n.red) pentru cei ce donează", a declarat deputatul Florin Alexe, unul dintre iniţiatorii Legii risipei alimentare. Acesta a explicat că Legea a fost gândită pe ideea de a introduce obligaţii şi implicit amenzi pentru a putea trece de Parlament. "Dacă veneam cu subvenţii, legea ar fi fost blocată", a explicat acesta.

Ce se întâmplă acum cu surplusul de alimente 

În funcţie de politica fiecărui retailer, surplusul de alimente ajunge acum  pe rafturile special amenajate potrivit legii pentru a fi vândute cu preţ redus, sunt folosite de restaurantele proprii ale magazinelor sau sunt transformate în alte produse de vânzare (suc de fructe). Sunt, de asemenea, şi cantităţi importante care sunt donate Bisericii sau diverselor ONG-uri pentru întrajutorarea persoanelor nevoiaşe. 

Detalii aici Secretele comerţului: ce fac marile magazine din România cu produsele pe cale să expire

"La nivelul AMRCR estimeaz că se donează câteva sute de tone de alimente pe an. Acum, responsabilitatea este a magazinelor. Noi (Carrefour n.red) donăm cu 4-5 zile înainte ca alimente să expire", a mai explicat acestea. 

Ce se va întâmpla după intrarea în vigoare a legii

După intrarea în vigoare a legii însă, responsabilitatea pentru mâncarea ce urmează să expore va fi preluată de "operatori din sectorul agroalimentar"- ONG-uri sau alte entităţi- ce trebuie să fie înregistraţi la Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor şi să respecte anumite condiţii precum asigurarea unui transport cu maşini de frig, asigurarea depozitării în condiţii de igienă şi etichetarea corespunzătoare. Legea prevede atât posibilitatea de a dona cât şi varianta de a vinde la un preţ mai mic decât costul de producţie sau achiziţie, după caz. "Legea are multe inadvertenţe, inclusiv în zona de siguranţă alimentară. Aceste entităţi ar trebui să fie foarte bine verificate, iar normele metodologice va trebui să stabilească care va fi circuitul acestor produse de la producător, retailer la operatorul din domeniul agroalimentar. Ar trebui gândite nişte deduceri fiscale pentru cei care fac donaţii de alimente. Toate marile lanţuri de magazine au programe de sustenabilitate, de caritate, care pun la dispoziţia oamenilor nevoiaşi nişte produse. În momentul acesta, vorbim de o donaţie. În lege se prevede însă şi posibilitatea vânzării către ONG-uri a alimentelor cu termenul de expirare apropiat. Este o problemă. Noi vindem aceste produse, dar cine îşi asumă responsabilitatea securităţii alimentare a acestor produse după ce ele pleacă de la noi. Teama mea mare este să nu se ajungă ca aceste produse să determine toxinfecţii alimentare unor copii, unor bătrâni, că ei sunt, de regulă, în zona aceasta de ajutor', a mai spus Florin Căpăţână.

Vânzare sau donaţie?

De altfel, potrivit oficialului AMRCR, legea este confuză, putând exista interpretăro referitoare la actul de a dona sau de a vinde.

Aceasta în contextul în care, potrivit actualei legi, operatorii în sectorul agroalimentar (ONG-uri, asociaţii, fundaţii,întreprinderile sociale), pot comercializa alimentele aflate aproape de expirarea datei-limită de consum, dacă îşi desfăşoară activitatea în domeniul asistenţei sociale.

De asemenea, operatorii economici din domeniul agroalimentar (ex retaileri) pot oferi către asociaţii, fundaţii şi întreprinderi sociale, alimentele aflate aproape de expirarea datei-limită de consum contra unei sume maxime de 3% + TVA din preţul de achiziţie, în cazul comercianţilor, şi de 3% + TVA din preţul de producţie, în cazul producătorilor şi procesatorilor. La rândul lor, asociaţiile şi fundaţiile  pot comercializa alimentele oferite (de retaileri sau procesatori n.red) cu maximum 25% + TVA din preţul de achiziţie, în cazul preluării de la comercianţi, respectiv cu maximum 25% + TVA din preţul de producţie, în cazul preluării de la producători sau procesatori.
 
Ar putea creşte costurile procesatorilor. Într-un final, se duc în preţ
 
"Această prevedere prin care asociaţiile şi fundaţiile pot comercializa alimentele oferite cu maximum 25% + TVA din preţul de achiziţie a fost introdusă pe ideea că respectivele asociaţii au anumite costuri de logistică pe care ar trebui să şi le poată recupera. Este un model preluat din alte ţări (ex Austria) despre care am mari rezerve că va putea funcţiona în România", a explicat pentru ECONOMICA.NET Vişan Mihai, director executiv Romalimenta. Acesta nu exclude, de asemenea, posbilitatea ca aceasta lege să genereze noi costuri pentru procesatori. "Acum aşteptăm normele, dar nu suntem mulţimiţi de faptul că legea pune accent pe amenzi, în condiţiile în care nu avem infrastructura necesară. Procesatorilor le-ar putea creşte costurile şi îmi este teamă că, de frica amenzilor, retailerii se vor grăbi se doneze",  mai spune Vişan care explică şi care ar putea fi unul dintre scenarii. "Există mai multe variante în ceea ce priveşte asumarea costurilor cu produsele donate. În unele cazuri, comerciantul îşi asumă pierderile, dar pot exista şi situaţii în care retailerul să spună că pierderile lui sunt prea mari şi să ceară furnizorului ca la următoarea comandă să aducă mai puţin", mai spune directorul Romalimenta.
Loading...

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

Daniel Oanţă

Instanţa supremă

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO