Efectele tranziţiei: Est-europenii născuţi imediat după căderea comunismului sunt mai scunzi cu un centimetru

Adaugă-ne ca sursă preferată

Copiii născuţi în anii în care au marcat căderea comunismului în statele din Europa Centrală şi de Est şi în fosta Uniune Sovietică au ajuns să fie mai scunzi decât cei născuţi înainte, sau după această perioadă, în aceleaşi zone geografice. Aceasta este concluzia inedită a unui studiu BERD, referitor la efectele tranziţiei în Europa, citat de publicaţia franceză Le Figaro.

Diferenţa de înălţime între copiii născuţi între 1989 şi 1991, ajunşi acum adulţi, şi generaţiile născute înaintea lor şi după ei, este de circa un centimetru.

Literatura de specialitate arată de multă vreme că privaţiunile suferite de un copil în primii săi doi ani de viaţă îi pot limita creşterea astfel încât, ajuns la vârstă adultă, el poate să fie mai scund decât ceilalţi care nu au avut parte de acelaşi tratament în primii ani de viaţă.

Experţii de la BERD au făcut analiza pe 51.000 de gospodării din 29 de foste state comuniste, dar au studiat şi patru state occidentale, care nu au trăit în comunism. Principala concluzie: adulţii care s-au născut în perioada în care a căzut comunismul sunt cu 1,1 centimetri mai scunzi decât cei născuţi înaintea lor, sau cei născuţi după ei. Înălţimea medie a adulţilor din eşantion a început să scadă cu doi trei ani înainte de căderea blocului comunist, iar o tendinţă semnificativă de creştere a apărut abia după şase-şapte ani.

În cele patru state care n-au cunoscut comunsimul, luate în calcul, Cipru, Grecia, Italia şi Germania, cei de la BERD au văzut o creştere constantă a înălţimii medii, din 1950 şi până în anii ’80, pe care au corelat-o cu creşterea constantă a Produsului Intern Brut din aceste ţări, fără nici o schimbare a tendinţei, în toată această perioadă. Asta în contradicţie cu evoluţia statelor din Europa Centrală şi de Est, în perioada 1989-1991.

Cum explică BERD acest lucru? Perioada de tranziţie a însemnat în primul rând o recesiune brutală în majoritatea statelor ex-comuniste. Cercetătorii spun că tendinţa de scădere în înălţime este vizibilă mai ales în cazul statelor cu un PIB pe cap de locuitor mai mic de 15.000 de dolari. În plus, primii ani ai tranziţiei au cunoscut, pe lângă recesiune, şi o dezorganizare a serviciilor publice, în special în domeniul sănătăţii.

Autorii mai spun că o altă cauză, poate determinantă pentru acest „accident de creştere”, este o altă realitate a tranziţiei: liberalizarea preţurilor. Consecinţele ei au condus la o degradare a puterii de cumpărare, în special a gospodăriilor sărace.

Sursă foto:vice.com