Efectul interdicţiei grâului şi porumbului ucrainean pe piaţa locală. Importurile s-au redus cu 14%, respectiv 29%

Începând cu 2 mai, de când Comisia Europeană a interzis, cu unele excepții, importurile de grâu, porumb, rapiță și semințe de floarea-soarelui din Ucraina în România, Bulgaria, Ungaria, Polonia și Slovacia, țara noastră a importat din afara spațiului comunitar aproximativ 38.800 de tone de grâu comun și aproximativ 75.700 de tone de porumb, potrivit unei analize realizată de Economica pe baza datelor Comisiei Europene care raportează fluxurile de marfă pe țări de destinație, săptămânal.

Cantitățile sunt cu 14,5% și respectiv 29,9% mai mici decât cele importate cumulat în cele cinci săptămâni dinaintea datei de 2 mai, când s-ai interzis importurile din Ucraina.

Per total, în acest an comercial ( 1.07.2022- 4.06.2023), România a importat din afara spațiului comunitar 909. 677 de tone de grâu, de 30,8 ori mai mult decât în perioada similară a anului trecut ( date iulie-mai) și peste 1,3 milioane de tone de porumb, de 6,8 ori mai mult decât anul trecut.

Cel mai probabil, cantitățile provin în proporție covârșitoare din Ucraina, având în vedere că România nu este în mod tradițional un client al țărilor terțe și nici nu are deficit, fiind unul dintre cei mai mari exporatori de cereale din UE. De asemenea, urmare a războiului, Ucraina a devenit cea mai importantă sursă de grâu și porumb a UE, cu cote de 62,9% ș respectiv 56,2% din total importuri, în perioada 1 iulie 2022/6 iunie 2023.

În plus, potrivit Regulamentului de Punere în Aplicare al Comisiei de introducere a unor măsuri preventive privind anumite produse originare din Ucraina, regulament prin care se interzic importurile de grâu și  porumb din Ucraina în România, importul acestor mărfuri pe teritoriul nostru este permis în cazul în care se execută anumite contracte semnate înainte de 2 mai.

Calculele noastre au fost realizate luând în calcul importurile din perioada 1 mai 2023 ( săptămâna 45 din anul comercial 2022/2023) și 4 iunie (săptămăna 49 din anul comercial).

Menționăm că autoritățile locale nu ne-au oferit date mai exacte, din diferite motive. Astfel, Ministerul Agriculturii ne-au direcționat către Autoritatea Vamală, care, la rândul său ne-a redirecționat către Institutul Național de Statistică.

Aceasta întrucât „conform prevederilor art.21 din Legea nr.86/2006 privind Codul Vamal al România, cu modificările și completările ulterioare, Autoritatea vamală comunică în condițiile legii, la cererea ministerelor și altor instituții centrale, precum și a Băncii Naționale a României, date privind operațiunile vamale care le sunt necesare pentru îndeplinirea atribuțiilor lor prevăzute de lege. Pentru obținerea informațiilor solicitate, vă recomandăm să vă adresați Institutului Național de Statistică’, după cum ne-a transmis biroul de presă al AVR.

La rândul său, INS ne-a transmis că momentan nu dețin date privind importul de bunuri pentru perioada solicitata (4 mai 2023 – prezent), pentru anul 2023 fiind disponibile date doar pentru lunile ianuarie-februarie.