Pensionarii cu pensii peste 3.000 de lei şi oamenii care s-au asigurat opţional la sănătate au adus deja peste 500 de milioane de lei la Fondul Sănătăţii în două luni ca urmare a eliminării multor excepţii de la plata CASS prin Legea 141

Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) este gestionat de CNAS, iar veniturile sale sunt formate din contribuţiile de asigurări de sănătate (CASS) reţinute din salariile angajaţilor, virate la ANAF şi de acolo la Fondul Sănătăţii, dar şi din CASS datorată de unele persoane cu venituri extrasalariale, care o achită plafonat la ANAF, în baza declaraţiei unice depuse la Fisc, din taxa clawback plătită de deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor şi din subvenţii. Din banii stânşi la Fondul Sănătăţii, CNAS le plăteşte medicilor, dar şi celorlalţi furnizori de servicii medicale care au încheiat contracte cu Casele Teritoriale de Asigurări de Sănătate, serviciile medicale, medicamentele şi dispozitivele medicale acordate pacienţilor. Din Fondul Sănătăţii sunt viraţi bani către spitale ca să acopere majorările de venituri acordate personalului medico-sanitar şi auxiliar, în baza legii salarizării unice.

Economica.net analizează lunar execuţia bugetului FNUASS şi vă arată argumentat cum vă afectează câţi bani se strâng la Fondul Sănătăţii, de la cine, şi cum sunt cheltuiţi.

Concluziile analizei Economica.net asupra execuţiei FNUASS în primele nouă luni ale anului 2025:

Efectele directe ale intrării în vigoare a Legii 141 din 2025 care a eliminat multe dintre excepţiile de la plata CASS, corectând astfel unele inechităţi istorice ale finanţării sistemului asigurărilor sociale de sănătate: peste 500 de milioane de lei în plus la veniturile Fondului din care e finanţat în mare parte sistemul asigurărilor sociale de sănătate. Pensionarii au adus cei mai mulţi bani, urmaţi de cei care s-au asigurat opţional fie foşti coasiguraţi, fie oameni fără venituri care s-au asigurat opţional în baza declaraţiei unice şi care de acum plătesc CASS datorată în tranşe, prima dintre ele – chiar la momentul trimiterii declaraţiei unice la Fisc.

Despre schimbările aduse finanţării sistemului asigurărilor sociale de sănătate am scris pe larg aici: Asigurarea la sănătate în noua lege: fără scutire de la plata CASS pentru coasiguraţi. CASS reţinută din indemnizaţia de creşterea copilului. Scad indemnizaţiile de concediu medical pentru concedii scurte. Plata în tranşe inegale a asigurării opţionale 

Septembrie e a doua lună în care pensionarilor cu pensii peste 3.000 de lei li se reţine CASS pentru partea din pensie care depăşeşte 3.000 de lei. Suma colectată la FNUASS în august şi septembrie de la aceşti contribuabili e de circa 438 de milioane de lei, arată analiza Economica.net pe baza execuţiilor Fondului.

Veniturile realizate la FNUASS din CASS datorată de persoanele fizice care optează pentru plata ei de circa 23 de milioane de lei în august şi septembrie 2025, arată analiza Economica.net asupra execuţiei FNUASS. Atenţie! Valoarea de 23 de milioane de lei nu include suma plătită de oamenii care se asigură obligatoriu în baza declaraţiei unice.
Veniturile realizate la FNUASS din alte contribuţii datorate de asiguraţi sunt în valoare de 65,7 milioane de lei, sumă adusă în luna septembrie.
Separat, vedem şi o creştere cu peste 55% a sumei aduse la FNUASS de către persoanele fizice care plătesc CASS obligatoriu în baza declaraţiei unice trimise la Fisc. Creşterea e datorată marginal Legii 141 din 2025.
Revin asupra acestui subiect într-un material dedicat.

Reţinem că veniturile realizate la FNUASS strict ca urmare a Legii 141 din 2025 sunt încă nesemnificative în venitul total al Fondului în perioada analizată ianuarie – septembrie. Contribuţiile de asigurări, taxa clawback, plătită de deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor, subvenţiile primite de la stat sunt cei trei piloni care susţin finanţarea întregului sistem al asigurărilor sociale de sănătate în primele nouă luni.

FNUASS a avut deficit de 1,3 miliarde de lei în primele nouă luni ale anului 2025, de cel puţin două ori mai mic decît cel înregistrat în aceeaşi perioadă a anului 2024 (3,3 miliarde de lei în ianuarie – septembrie 2024). Scăderea semnificativă a deficitului FNUASS e  urmarea cel puţin dublării subvenţiilor în perioada analizată.

Iată, pe larg, execuţia FNUASS în perioada ianuarie – septembrie 2025:

FNUASS a avut venituri totale de 60,1 miliarde de lei în primele nouă luni ale anului 2025, cu aproape 17,5% mai mari decât cele realizate în aceeaşi perioadă a anului 2024.

Veniturile din contribuţii de asigurări, în special din CASS, se apropie de 51,5 miliarde de lei în perioada ianuarie – septembrie 2025 şi sunt cu 13,6% mai mari decât cele obţinute în aceeaşi perioadă a anului 2024.

438,8 milioane de lei din suma antemenţionată a fost colectată din CASS reţinută pensionarilor cu venituri din pensie peste 3.000 de lei, în august şi în septembrie, arată analiza Economica.net asupra execuţiei FNUASS.

Pe lângă încasările din CASS reţinută din salariile angajaţilor din România, virată la Fisc şi de acolo la FNUASS, în aceste sume intră veniturile din asigurarea opţională a persoanelor fizice care nu sunt salariate pentru concedii şi indemnizaţii de concedii medicale, veniturile aferente CASS plătite de oamenii cu venituri extrasalariale prin intermediul declaraţiei unice trimise la Fisc, precum şi veniturile din contribuţia asiguratorie pentru muncă (CAM) pentru concedii şi indemnizaţii, potrivit analizei Economica.net.

Începând cu 1 ianuarie 2024 din contribuţia asiguratorie pentru muncă (CAM) de 2,25%, încasată la bugetul de stat, se distribuie lunar, până la sfârşitul lunii în curs, o cotă de 30%, care se face venit la bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări de Sănătate (FNUASS) pentru plata concediilor medicale, în acord cu dispoziţiile Legii 421 din 2023.
Ponderea veniturilor din contribuţii de asigurări în veniturile totale ale FNUASS a ajuns la 85,6% în primele şapte luni ale anului 2025 şi a scăzut cu aproape 4 puncte procentuale faţă de cea din aceeaşi perioadă a anului 2024, pe fondul dublării ponderii subvenţiilor primite de la stat în veniturile totale ale Fondului, arată analiza Economica.net.

Creşterea veniturilor din contribuţii de asigurări cu 13,6% în perioada analizată şi ponderea covârşitoare în valoarea totală a veniturilor Fondului Sănătăţii sunt efectul direct al următoarelor decizii ale executivului:

Majorarea salariului minim brut pe economie la 4.050 de lei din 1 ianuarie 2025.
Începând cu 1 ianuarie 2024 tichetele de masă acordate salariaţilor sunt incluse în baza de calcul al CASS, măsură oficializată prin Legea 296/2023.
Începând cu 1 ianuarie 2024 unele indemnizaţii de concediu medical au intrat în baza de calcul al CASS, urmând ca din 12 aprilie 2024 executivul să restrângă sfera de aplicare a CASS asupra indemnizaţiilor de concediu medical, arată analiza Economica.net.
În perioada ianuarie – 11 aprilie 2024, unele indemnizaţii de concediu medical (cu excepţia celor acordate ca urmare a accidentelor de muncă sau a unor boli profesionale). Amintim că includerea unor indemnizaţii de concediu medical în baza de calcul al CASS în forma antemenţionată e prevăzută în OUG 115 din 2023.
Începând cu 12 aprilie 2024, codurile de indemnizaţii de concedii medicale pentru care e reţinută CASS sunt: cod 01 (boală obişnuită), cod 07 (carantină), cod 10 (reducerea cu 25% a duratei normale de lucru), reiese din OUG 34/2024, analizată de Economica.net.
Sunt scutite de la plata CASS indemnizaţiile de concediu medical ale persoanelor aflate în concediu de maternitate, pentru îngrijirea copilului bolnav, pentru îngrijirea pacientului cu afecţiuni oncologice, pentru boli oncologice, pentru TBC, HIV/SIDA, pentru boli cardiovasculare, arsuri grave (marii arşi), dar şi pentru urgenţe medico-chirurgicale.
Începând cu luna noiembrie 2023 angajaţilor din construcţii, din sectorul agricol şi din industria alimentară li se reţine CASS în cotă de 10% din salariul brut, la fel ca celorlaţi salariaţi din economie, în acord cu dispoziţiile Legii 296/2023, actul normativ care elimină unele facilităţi fiscale acordate acestor categorii de salariaţi, conform unei analize Economica.net pe baza actelor normative care reglementează taxarea salariilor din aceste domenii. Corelativ, la 1 noiembrie 2023 a intrat în vigoare majorarea salariilor minime brute din construcţii, industria alimentară şi sectorul agricol, oficializată prin OUG nr. 93/2023.

Taxa clawback, plătită de deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor, a adus venituri totale de 4,3 miliarde de lei în primele nouă luni ale anului 2025, cu 17,5% mai mari decât cele din aceeaşi perioadă a anului 2024.

Subvenţiile primite de la stat se ridică la 4,3 miliarde de lei în primele nouă luni ale anului 2025 şi sunt cel puţin duble faţă de cele primite în aceeaşi perioadă a anului 2024.

Principalele surse de venit la Fondul Sănătăţii în primele nouă luni şi ponderile lor în veniturile totale ale FNUASS sunt:

Veniturile din contribuţii de asigurări, în special din CASS, au pondere de 85,56% în primele nouă luni din 2025, cu 2,8 puncte procentuale mai mică decât cea din primele luni ale anului 2024, arată analiza Economica.net.

Taxa clawback are pondere stabilă în veniturile totale ale FNUASS în primele nouă luni din 2025 şi din 2024, de 7,26%.

Subvenţiile au pondere de 7,15% în veniturile totale ale FNUASS în primele nouă luni ale anului 2025, cu peste 3 puncte procentuale mai mare decât în aceeaşi perioadă din 2024.

Plăţile totale făcute din FNUASS au ajuns la 61,4 miliarde de lei în primele nouă luni ale anului 2025 şi sunt cu 12,7% mai mari decât cele efectuate în aceeaşi perioadă a anului 2024.

Pentru produse farmaceutice, materiale sanitare, dispozitive medicale, acordate pacienţilor în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, am plătit din FNUASS 21 de miliarde de lei în primele nouă luni ale anului 2025, cu 22% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului 2024.

Pentru serviciile medicale acordate pacienţilor în unităţi sanitare cu paturi, în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, am plătit din FNUASS 13,3 miliarde de lei în primele nouă luni ale anului 2025, cu 6% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului 2024.

Transferurile între unităţi ale administraţiei publice se ridică la 12,8 miliarde de lei în ianuarie – septembrie 2025, iar suma de la acest capitol e cu 15% mai mare decât cea din primele nouă luni ale anului 2024, arată analiza Economica.net pe baza execuţiilor Fondului.

• Suma de la acest capitol (program bugetar) reprezintă cheltuielile determinate de creșterile salariale de care beneficiază personalul din unitățile sanitare publice/unitățile care au ca asociat unic unitățile administrativ teritoriale, aflate în relație contractuală cu Casa de Asigurări de Sănătate, în baza legii salarizării unitare.

Pentru servicii medicale în ambulator, acordate în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate, am plătit din FNUASS 9,3 miliarde de lei în primele nouă luni ale anului 2025, cu aproape 6% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului 2024, arată calculele Economica.net pe baza execuţiilor Fondului.

Plăţile pentru asigurări şi asistenţă socială, acordate în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate, se ridică la 3,8 miliarde de lei în primele nouă luni ale anului 2025 şi sunt cu aproape 3% mai mari decât cele efectuate în aceeaşi perioadă a anului 2024.

Structura cheltuielilor banilor colectaţi la FNUASS în primele nouă luni ale anului 2025 e următoarea:

I Ponderea plăţilor pentru produse farmaceutice, materiale sanitare, dispozitive medicale în plăţile totale ale FNUASS e de 34,29% şi a urcat cu 2,6 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului 2024.

II Ponderea plăţilor pentru servicii medicale în unităţi sanitare cu paturi în plăţile totale în perioada analizată e de 21,67% şi e cu puţin peste un punct procentual mai mică decât cea din primele nouă luni ale anului 2024.

III Ponderea transferurilor între unităţi ale administraţiei publice în plăţile totale făcute din FNUASS e de 20,89% şi e cu sub un punct procentual (cu 0,47 pp) mai mare decât cea din primele nouă luni ale anului 2024, arată calculele Economica.net pe baza execuţiilor FNUASS.

IV Ponderea plăţilor pentru serviciile medicale acordate în ambulator în plăţile totale ale FNUASS e de 15,18% în primele nouă luni şi e cu un punct procentual mai mică decât în aceeaşi perioadă a anului 2024, potrivit calculelor Economica.net.

V Ponderea plăţilor făcute din FNUASS pentru asigurări şi asistenţă socială în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate e 6,18% în primele nouă luni şi a scăzut cu 0,6 puncte procentuale faţă de primele nouă luni din 2024.

Citiţi aici de ce a fost necesară eliminarea scutirii de la plata CASS pentru mai multe categorii de asiguraţi prin Legea 141: