Electronicele uzate, mina de aur aruncată la gunoi: peste 91 miliarde dolari pierdute din metale rare nerecuperate. Care sunt cifrele pentru România

Datele apar în ultimul raport al Global E-Waste Monitor – o publicație de referință pe această temă, finanțată și elaborată de Institutul Națiunilor Unite pentru Formare și Cercetare prin Programul UNITAR SCYCLE , Uniunea Internațională a Telecomunicațiilor (ITU) și Fundația Carmignac.

Cu toate acestea, doar o mică parte din acest potențial economic este valorificată. În 2022, doar 28 de miliarde de dolari au provenit din reciclarea metalelor, iar din această sumă doar 9 miliarde au fost obținute prin scheme formale de colectare și reciclare. Restul provine din canale informale, în special din țările cu venituri mici și medii, unde reciclarea se face adesea manual și în condiții precare.

Costurile reale ale acestei gestionări defectuoase sunt însă mult mai mari. Poluarea solului și a apelor, efectele asupra sănătății oamenilor și pierderea materiilor prime valoroase generează pierderi estimate la 78 de miliarde de dolari anual. În ansamblu, sistemul actual de gestionare a deșeurilor electronice produce un cost net de 37 de miliarde de dolari pe an, o pierdere care ar putea ajunge la 40 de miliarde până în 2030, dacă nu se schimbă nimic.

Cele mai valoroase materii prime secundare sunt cuprul (19 miliarde USD), aurul (15 miliarde USD) și fierul (16 miliarde USD). Aceste metale pot fi recuperate eficient cu tehnologiile actuale, însă rata scăzută de colectare limitează puternic potențialul economic. În prezent, doar 1% din cererea globală de elemente rare este acoperită prin reciclarea deșeurilor electronice.

Criza e-deșeurilor se adâncește de la an la an

Din 2010, cantitatea generată la nivel global crește cu aproximativ 2,3 miliarde de kilograme anual, în timp ce rata de reciclare rămâne aproape neschimbată. În 2022, volumul total de deșeuri electronice a ajuns la 62 de miliarde de kilograme, cu 82% mai mult față de 2010 și doar 13,8 miliarde kg (22,3%) au fost colectate și reciclate. Restul ajunge în depozite, în incineratoare sau în fluxuri comerciale necontrolate.

Pentru a ilustra magnitudinea fenomenului: cele 62 de milioane de tone de e-deșeuri generate într-un singur an ar putea umple 1,55 milioane de camioane de 40 de tone, suficiente pentru a forma o coloană care ar înconjura ecuatorul.

În spatele acestor cifre se ascund însă dezechilibre mari între regiuni. Țările bogate dispun de infrastructură pentru reciclare formală, dar trimit o parte importantă din deșeuri către economiile emergente, cel mai mult între Europa și Asia.

Potrivit raportului, în 2022, peste 5,1 miliarde de kilograme de e-deșeuri au fost transportate peste granițe, iar 65% din aceste fluxuri au mers din state cu venituri ridicate către cele cu venituri medii sau mici – de multe ori prin mișcări necontrolate și nedocumentate.

Deșeurile electronice generate în 2022 conțineau 31 de miliarde de kilograme de metale, 17 miliarde de kilograme de plastice și 14 miliarde de kilograme de alte materiale (minerale, sticlă, materiale compozite etc.)

În ciuda creșterii conștientizării, ritmul de generare a deșeurilor depășește de cinci ori ritmul de reciclare formală. Progresul tehnologic rapid, consumul tot mai mare, lipsa opțiunilor de reparare și ciclurile scurte de viață ale produselor contribuie la această diferență.

Un exemplu relevant îl reprezintă panourile fotovoltaice, a căror cantitate de deșeuri se estimează că se va cvadrupla până în 2030, odată cu expansiunea surselor de energie regenerabilă.

În același timp, echipamentele electrice și electronice noi introduse pe piață (EEE) au crescut de la 62 miliarde kg în 2010 la 96 miliarde kg în 2022, iar până în 2030 se estimează că vor depăși 120 miliarde kg. Aceeași evoluție se reflectă și în deșeuri: de la 34 miliarde kg în 2010 la 62 miliarde kg în 2022, cu o proiecție de 82 miliarde kg până în 2030.

România: resurse pierdute, potențial imens

În Europa, media deșeurilor electronice este de 17,6 kg per locuitor, cea mai ridicată din lume, urmată de Oceania (16,1 kg) și America (14,1 kg).

România se află sub această medie, dar încă departe de obiectivele europene de colectare. În 2022, românii au generat 250 de milioane de kilograme de deșeuri electrice și electronice, adică 13 kilograme per capita. Din acestea, doar 71,5 milioane de kilograme au fost efectiv reciclate – o rată de sub 30%.

Restul deșeurilor ajung, cel mai adesea, în depozite, sunt arse sau părăsesc țara pe căi informale, pierzându-se astfel resurse valoroase precum cuprul, aluminiul sau aurul industrial.

Totuși, România are un potențial semnificativ de recuperare. Potrivit unui raport recent al Asociației Environ, țara noastră ar putea valorifica anual peste două tone de metale rare doar prin reciclarea echipamentelor electrice și electronice uzate.