Populaţia şcolară din sistemul naţional de educaţie a scăzut cu 45.300 persoane în anul şcolar/universitar 2016-2017

Populaţia şcolară din sistemul naţional de educaţie a fost, în anul şcolar/universitar 2016-2017, de 3,597 milioane elevi şi studenţi, în scădere cu 45.300 comparativ cu anul şcolar/universitar precedent, se arată într-un comunicat de presă al Institutului Naţional de Statistică (INS).
Economica.net - vin, 23 iun. 2017, 07:02
Populaţia şcolară din sistemul naţional de educaţie a scăzut cu 45.300 persoane în anul şcolar/universitar 2016-2017

‘În anul şcolar/universitar 2016-2017, aproape jumătate din populaţia şcolară s-a regăsit în învăţământulul primar şi gimnazial (47,1%), iar circa o treime în învăţământul liceal şi cel antepreşcolar şi preşcolar (18,1%, respectiv 15,1%). Din totalul populaţiei şcolare cuprinsă în sistemul de educaţie, 50,2% au fost elevii şi studenţii de sex masculin şi 70,8% au studiat în mediul urban. Comparativ cu anul şcolar/universitar precedent, învăţământul profesional este singurul nivel care a înregistrat o creştere (+15.700 elevi), ajungând la 84.400 elevi, dar rămânând în continuare nivelul educaţional cel mai puţin reprezentat în totalul populaţiei şcolare (2,3%)’, menţionează sursa citată.

Învăţământul liceal, primar şi gimnazial au cunoscut cele mai accentuate diminuări ale numărului de elevi înscrişi în anul şcolar 2016-2017 faţă de cel anterior (-22.800, respectiv -16.600).

‘Unităţile de învăţământ care au funcţionat în anul şcolar/universitar 2016-2017 au aparţinut, în principal, nivelurilor de educaţie primar şi gimnazial (57,3%), liceal (21,9%), respectiv antepreşcolar şi preşcolar (16,7%). Populaţia şcolară a fost cuprinsă cu preponderenţă (95,7%) în unităţile şcolare publice, iar restul de numai 4,3% în unităţi şcolare private. Pe niveluri educaţionale, cele mai reduse ponderi ale elevilor/studenţilor înscrişi în unităţile din învăţământul public s-au regăsit în învăţământul superior (87,4%), respectiv postliceal (58,3%). Gradul de cuprindere în învăţământ al elevilor din grupa de vârstă 11-14 ani a înregistrat cel mai ridicat nivel (90,6%), comparativ cu cel al celorlalte grupe de vârstă’, informează INS.

În anul universitar 2016-2017 au fost înscrişi în învăţământul superior 531.600 studenţi, din care 53,9% femei.

‘Cele mai atractive specializări (conform clasificării ISCED-F) din învăţământul superior au fost cele de afaceri, administraţie şi drept (23,9% din totalul studenţilor), respectiv de inginerie, prelucrare şi construcţii (21,6% din totalul studenţilor). În profil teritorial, populaţia şcolară din anul şcolar/universitar 2016-2017 a înregistrat cele mai ridicate valori în regiunile Nord-Est (632.400 persoane), respectiv Nord-Vest (499.800 persoane). Distribuţia populaţiei şcolare pe regiuni de dezvoltare şi niveluri educaţionale faţă de totalul fiecărei regiuni, arată că cea mai ridicată pondere s-a înregistrat în învăţământul primar şi gimnazial din regiunea Sud-Muntenia (54,5%), în timp ce învăţământul superior a fost preponderent în regiunea Bucureşti-Ilfov (35,0%). La polul opus, cele mai scăzute ponderi s-au înregistrat în învăţământul postliceal şi de maiştri din regiunile Bucureşti-Ilfov şi Centru (2,0% fiecare în parte)’, conform sursei citate.

În anul şcolar/universitar 2016-2017, personalul didactic din cadrul sistemului educaţional a însumat 235.800 persoane. Astfel, raportul mediu dintre populaţia şcolară şi numărul cadrelor didactice a fost de 15 elevi/studenţi la un cadru didactic.

‘Ponderea personalului didactic de sex feminin este majoritară atât la nivelul întregului sistem educaţional (77,3%), cât şi pe nivelurile de educaţie: antepreşcolar şi preşcolar (99,7%), primar şi gimnazial (79,7%), postliceal şi de maiştri (78,3%), liceal (70,9%) şi profesional (69,9%). Baza materială a reţelei de învăţământ preuniversitar şi superior a fost formată din 147.300 săli de clasă, amfiteatre, săli de curs, cabinete şcolare, săli de seminarii şi de lucrări practice, 26.600 laboratoare, 5.400 terenuri de sport, 5.000 ateliere şcolare, 4.800 săli de gimnastică şi 53 bazine de înot. Reţeaua de învăţământ public deţine cea mai mare parte a bazei materiale a sistemului educaţional, astfel: ateliere şcolare (97,9%), săli de clasă (96,4%), terenuri sportive (96,8%), săli de gimnastică (96,2%), laboratoare şcolare (95,2%) şi bazine de înot (73,6%)’, conform Institutului Naţional de Statistică.

Te-ar mai putea interesa și
Fondurile de pensii administrate  de NN, BRD și BCR riscă să piardă plasamente de peste 1 miliard de lei. România vrea afară din BII, banca rusească  la care fondurile au luat obligațiuni – PROIECT
Fondurile de pensii administrate de NN, BRD și BCR riscă să piardă plasamente de peste 1 miliard de lei. România vrea ...
NN Pensii, BCR Erste Asset Management, BRD Asset Management, Banca Transilvania, BRD Pensii, BCR Pensii şi BT Asset Management, prin fondurile pe care le administrează, sunt principalii investitori......
Cum se aplică plafonarea în factura de energie electrică. Noi reguli pentru consumatori
Cum se aplică plafonarea în factura de energie electrică. Noi reguli pentru consumatori
Zilele acestea, furnizorii de energie electrică trimit către clienți facturile pentru luna aprilie, calculate după noile ...
Ungaria impune starea de urgență din cauza războiului din Ucraina
Ungaria impune starea de urgență din cauza războiului din Ucraina
Guvernul ungar declară starea de urgenţă începând de la miezul nopţii de marţi spre miercuri, din cauza conflictului ...
Serbia vrea să construiască o conductă de gaze până la granița cu România
Serbia vrea să construiască o conductă de gaze până la granița cu România
Ministrul Energiei din Serbia, Zorana Mihajlovic, a declarat luni că Serbia va pregăti designul şi documentaţia tehnică ...