Ţara este pregătită pentru atacuri ale „actorilor nestatali” asupra infrastructurii critice şi pentru „atacuri cibernetice”, dar armata sa se confruntă în continuare cu decalaje majore în ceea ce priveşte dotarea, a declarat Thomas Suessli pentru ziarul NZZ.
„Ceea ce nu putem face este să ne apărăm împotriva ameninţărilor de la distanţă sau chiar împotriva unui atac la scară largă asupra ţării noastre”, a spus Suessli, care se va retrage la sfârşitul anului.
„Este împovărător să ştii că, într-o situaţie de urgenţă reală, doar o treime din toţi soldaţii ar fi complet echipaţi”, a spus el într-un interviu publicat sâmbătă.
Elveţia îşi măreşte cheltuielile pentru apărare, îşi modernizează artileria şi sistemele terestre şi îşi înlocuieşte avioanele de vânătoare îmbătrânite cu avioane F-35A produse de Lockheed Martin, scrie Reuters.
Însă planul se confruntă cu depăşiri de costuri, în timp ce criticii pun la îndoială cheltuielile pentru artilerie şi muniţii în contextul unor restricţii privind finanţarea la nivel federal.
Suessli a declarat că atitudinile faţă de armată nu s-au schimbat în ciuda războiului din Ucraina şi a eforturilor Rusiei de a destabiliza Europa.
El a dat vina pe distanţa Elveţiei faţă de conflict, lipsa sa de experienţă recentă în război şi falsa credinţă că neutralitatea oferă protecţie.
„Dar acest lucru este inexact din punct de vedere istoric. Există mai multe ţări neutre care erau neînarmate şi au fost atrase în război. Neutralitatea este valoroasă doar dacă poate fi apărată cu arme”, a apreciat el.
Elveţia s-a angajat să crească treptat cheltuielile pentru apărare la aproximativ 1% din PIB până în jurul anului 2032, de la aproximativ 0,7% în prezent, mult sub nivelul de 5% convenit de ţările NATO, din care Elveţia nu face parte, dar cu care cooperează, inclusiv în cadrul Parteneriatului pentru Pace (PfP).
În acest ritm, Armata Elveţiană ar fi complet pregătită abia în jurul anului 2050.
Timpul „este prea lung având în vedere ameninţarea”, a avertizat Suessli.