Elveţia se pregăteşte pentru sosirea a mii de imigranţi

În cadrul Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM), experţii îşi pun aceeaşi problemă, recunoaşte un purtător de cuvânt al organizaţiei, Joel Millman.

‘În final, aceste fluxuri de imigranţi ar putea trece prin Italia, Milano şi sosi apoi la Ticino’, în sudul Elveţiei, explică, pentru AFP, Norman Gobbi, membru al partidului La Lega dei Ticinesi şi şef al guvernului regional. ‘Încercăm să facem o eventuală planificare, pentru a gestiona fluxul de imigranţi, care sosesc cu miile în fiecare zi’, a adăugat Gobbi.

În iunie, el a cerut suspendarea temporară a acordurilor Schengen, însă Berna a refuzat, acceptând totodată să-şi întărească efectivele pazei de frontieră, scrie Agerpres.

Însă, primarul din Chiasso, Moreno Colombo, cere o ‘şi mai mare prezenţă’ a poliţiştilor de frontieră, precum şi o mai mare cooperare între comunele din regiune în vederea primirii de imigranţi.

În fiecare zi, între 30 şi 150 de imigranţi sosesc la Chiasso, care dispune de doar 134 de locuri de primire. Majoritatea celor sosiţi sunt bărbaţi tineri, africani. Imigranţii, mulţi dintre ei eritreeni şi gambieni foarte tineri, unii cu un aer debusolat, se lasă amprentaţi şi îşi pun la încheietură o brăţară galbenă cu un număr de identificare.

Numărul de nou-sosiţi s-a dublat în decurs de un an, potrivit autorităţilor locale. Între iunie şi august, punctul culminant a fost înregistrat cu circa 5.000 de intrări în centrul din Chiasso, comună cu puţin peste 8.000 de locuitori.

Cu toate acestea, numărul lor este astăzi unul foarte mic în raport cu ceea ce Chiasso, poartă de intrare meridională în Elveţia, a cunoscut în timpul Războiului din Balcani din anii 1990, cu mai multe sute de sosiri pe zi, şi în timpul Primăverii arabe.

‘Pentru moment, totul e sub control, stabil, încă mâine lucrurile s-ar putea schimba’, avertizează Patrick Benz, responsabil, în cadrul pazei de frontieră, pentru problema migraţiei.

La Berna, mai mulţi deputaţi au abordat problema săptămâna aceasta şi au cerut un control sistematic la frontiere, cu prezenţa armatei. Această cerere a fost respinsă de preşedinta Elveţiei, Simonetta Sommaruga, în opinia căreia ţara nu este în pericol.

La rândul său, ministrul apărării al Elveţiei, Ueli Maurer, a dat asigurări că, în caz de necesitate, armata ar putea oferi material şi mobilier.

Potrivit lui Peter Gomm, preşedintele grupului de directori pentru afaceri sociale ai cantoanelor, în prezent nu există niciun semn că ar putea surveni un aflux masiv de imigranţi pe termen scurt. Cu toate acestea, explică Gomm într-un interviu pentru publicaţia NZZ, Elveţia dispune de un stat major special însărcinat să răspundă la asemenea provocări.

La Chiasso, nimeni nu vrea să treacă din nou prin infernul Primăverii arabe, când ‘râuri de alcool curgeau pe străzi, provocând numeroase incidente printre imigranţi’, explică primarul.

În alte locuri din Elveţia există de asemenea îngrijorare. Comuna Oberwil-Lieli, din cantonul Argovia (nord), a decis că e mai bine să-i plătească Bernei 290.000 de franci elveţieni (267.500 de euro) decât să primească solicitanţi de azil.