Elveţienii, chemaţi din nou la referendum, duminica viitoare, în problema imigraţiei

Ei sunt solicitaţi să spună ”Stop suprapopulării” de către Ecopop (Ecologie şi Populaţie), o organizaţie ce se prezintă ca fiind ”nepartizană” şi care doreşte limitarea cotei anuale de imigranţi în ţară la 0,2% din populaţie (circa 16.000 de persoane) şi cere ca Elveţia să aloce 10% din fondurile sale de ajutor pentru dezvoltare unor măsuri de control al naşterilor în ţările din Sud, scrie Agerpres.

”În ritmul în care se betonează peisajul actual, de 1,1 metri pătraţi pe secundă, în 2050, dacă nu se va face nimic, vor fi betonate total toate regiunile nemuntoase ale Elveţiei”, a declarat pentru AFP Anita Messere, membră a comitetului Ecopop.

Dna Messere a respins acuzaţiile de ”xenofobie”. ”Nu este o chestiune de diferenţă, ci una de număr (…), sunt toţi poluaţi deopotrivă. Aceasta nu depinde de naţionalitate, ci de nivelul de trai”, a spus ea.

Mediile economice, toate partidele politice, guvernul şi sindicatele se opun iniţiativei şi au caracterizat comitetul ca fiind ”rasist”. Chiar dreapta populistă din Uniunea Democratică de Centru (UDC), care a susţinut votul antiimigraţie din 9 februarie, consideră iniţiativa ca fiind excesivă. Toţi subliniază faptul că economia, în care unele sectoare au o treime străini, va fi grav pusă în cauză în caz de victorie.

Puţini partizani din tabăra lui ”DA” îndrăznesc să se exprime în mod deschis, dar ”tabăra lui DA este mai numeroasă decât cea a lui NU pe reţelele sociale”, estimează Claude Longchamp, care conduce institutul de sondaje gfs.bern. ”Avem de-a face cu o nouă formă de populism şi nu mai este necesar un lider”, consideră el.

”Sunt deja destul de mulţi. Trebuie să ne ocupăm mai degrabă noi înşine decât să se ocupe alţii”, afirma Luzi Hitz (84 de ani), fost cadru conducător de la Nestlé, mobilizat de media pentru a-şi apăra ideea din Elveţia.

Unii, precum Magrit Pfister, interpretă pe lângă imigranţi la Berna, consideră că nivelul de trai a fost afectat de creşterea imigraţiei. ”Nu mai există nimic din prosperitatea de dinainte”, a spus ea, cu regret, referindu-se la perioada când tatăl său a putut să crească o familie cu şase copii cu un singur salariu.

În schimb, în universităţi există temeri că, în cazul victoriei lui ”DA”, Uniunea Europeană i-ar putea retrage Elveţiei sistemul de credite europene şi de programe de schimb. ”O victorie (a lui DA) ar transmite un semnal extrem de negativ”. Elveţia s-a dezechilibrat deja destul de mult ca urmare a ultimelor voturi”, afirma cu îngrijorare Cécile Genoud, o studentă în relaţii internaţionale.

Ultimul sondaj al gfs.bern arată o tendinţă netă în favoarea respingerii iniţiativei. Dintre cei chestionaţi, 39 % ar vota ”pentru”, iar 56 % – ”împotrivă”.

Un alt vot provoacă dezbatere: chemaţi pentru prima dată la nivel federal să se pronunţe în legătură cu suprimarea regimurilor fiscale pentru bogaţii străini, elveţienii ar urma să respingă această iniţiativă apărată de stânga, potrivit sondajelor.

Regimurile fiscale se referă la 5.729 de milionari străini care preferă să plătească un total de un miliard de franci elveţieni ca impozite (830 milioane de euro) în Elveţia mai degrabă decât taxele în ţara lor.

Alegătorii ar urma, de asemenea, să respingă o a treia iniţiativă, denumită ”Salvaţi aurul Elveţiei”, care ar obliga Banca Naţională Elveţiană (BNS) să conserve 20% din rezervele sale sub formă de aur (Aurul reprezintă 7% din rezerve în prezent).

Această iniţiativă, denunţată de către BNS şi guvern, este foarte urmărită de pieţele financiare, din cauza impactului său potenţial pe piaţa aurului şi pe piaţa valutară.