Emanciparea angajatului român: numărul demisiilor a crescut în 2016. De ce-şi schimbă românii jobul

Adaugă-ne ca sursă preferată

Studiul Saratoga indică o creştere a ratei de încetare a contractelor de muncă, care ajunge la 18,7%, faţă de 14,1% în 2015, determinată de creşterea numărului de demisii, concomitent cu o stabilizare concedierilor colective şi a concedierilor individuale.

Numărul demisiilor managerilor a crescut cu peste 40% în 2016

„Unele sectoare s-au confruntat istoric cu o rată extrem de ridicată a încetărilor contractelor de muncă. Un exemplu în acest sens este retailul, pe fondul unui profil al angajatului predispus la schimbarea locului de muncă pentru diferenţe salariale mici. Se observă, de asemenea, că toate categoriile de personal, cu excepţia personalului administrativ, au înregistrat creşteri ale ratei încetării contractelor de muncă, pentru angajaţii din structurile de management creşterea fiind de peste 40% faţă de anul precedent (de la 6,6% la 9,5%). Spre deosebire de segmentul de muncitori, unde decizia de a părăsi organizaţia este determinată de motive de natură financiară, angajaţii din segmentul de management vizează, în general, posturi care presupun provocări profesionale mai complexe. Din acest motiv, companiile vor fi nevoite să dezvolte programe interne care să dea managerilor oportunitatea de dezvoltare profesională şi avansare în carieră (de exemplu, programe de „job rotation” sau de mobilitate internaţională”, a declarat Nicoleta Dumitru, manager, Servicii de Consultanţă în Resurse Umane la PwC România.

Angajatorii recrutează mai puţini oameni din interiorul companiilor decât în 2015. A urcat costul recrutării unui angajat faţă de nivelul din 2015

„Strâns corelată cu rata de încetare a contractelor de muncă este rata recrutărilor din afara organizaţiei, în creştere cu 36% faţă de anul precedent , de la 13,5% la 18,4%. În acelaşi timp, costul recrutării unui angajat a crescut de la 229 de euro la 262 de euro (o creştere de peste 14%). Ne confruntăm cu o competiţie din ce în ce mai intensă pentru atragerea angajaţilor care să susţină creşterea şi să valorifice oportunităţile de pe piaţă. Pentru a ieşi învingătoare din această competiţie, este nevoie ca organizaţiile să utilizeze metode si instrumente din ce în ce mai sofisticate pentru identificarea candidaţilor potriviţi (de exemplu, accesarea comunităţilor virtuale de experţi sau utilizarea canalelor de social media) şi pentru atragerea acestora (de exemplu, contruirea unui brand de angajator atrăgător şi adecvat pentru caracteristicile segmentelor de candidaţi vizate)” a explicat Nicoleta Dumitru.

Angajatorii investesc mai puţin în dezvoltarea şi training-ul angajaţilor. 120 euro au plătit, în medie, în anul 2016 pentru programele de formare profesională a angajului

În ceea ce priveşte investiţia în programe de training şi dezvoltare, studiul Saratoga 2016 reflectă o creştere a numărului de ore dedicate acestor programe (de la 17 la 20 ore per angajat pe an), concomitent cu o scădere a costurilor asociate, acestea reducându-se de la 155 euro per angajat per an (valoarea calculată în studiul din anul precedent) la 120 Euro per angajat per an. „Asistăm, pe de o parte, la o amortizare a investiţiei în programe complexe de tipul „train the trainers” (formare de traineri interni, care să disemineze conţinut la nivel de toată organizaţia) şi în platforme de tip e-learning (care presupun un cost mare de implementare, însă investiţii ulterioare reduse). Pe de altă parte, devine din ce în ce mai frecventă utilizarea unor metode inovative de dezvoltare (de exemplu, programe de tipul „peer learning”, în care compania facilitează întâlniri între angajaţi din diverse departamente, în scop de transfer de informaţii şi de împărtăşire de experienţe profesionale), care nu presupun investiţii semnificative din partea organizaţiei” a adăugat Nicoleta Dumitru.

Studiul PwC Saratoga Romania 2016 analizează o serie de indicatori referitori la angajaţii din 66 de companii din cinci sectoare economice: industria farmaceutică, producţie industrială, retail, bănci şi sectorul bunurilor de larg consum.