1EUR = 4.7550 RON | Bucureşti 22 º

Companii

Epuizată de alergat după contracte în Asia şi năpădită de buruieni, fabrica Roman Braşov îşi pune ultima speranţă în Armata Română FOTO

După ce s-a amăgit cu exporturi de sute de camioane în Asia, fabrica Roman Braşov îşi pune ultima speranţă tot în România, unde vrea să prindă contracte noi cu Armata. Are însă nevoie de un partener, din cauză că este în insolvenţă şi nu are suficienţi bani pentru a plăti garanţiile la licitaţiile mari.

25 iul, 2018 | | ECONOMICA.net

Deşi România alocă tot mai mulţi bani pentru apărare, unul dintre partenerii tradiţionali ai Armatei, producătorul de camioane Roman Braşov, pare că-şi dă ultima suflare.

ECONOMICA.NET a fost la faţa locului pentru a vedea cum se prezintă fabricantul român care se pregătea acum un an de o revenire spectaculoasă şi anunţa posibile exporturi de sute de camioane în Taiwan şi Pakistan. 

Parcul Industrial ROMAN Braşov este amplasat in partea de sud a municipiului Braşov.

Dincolo de porţile de unde ieşeau anual 33.000 de autocamioane, în perioada de glorie, se observă cum cresc acum buruienile. Imaginea dezolantă (foto jos) este completată de autobuzele care nu au mai apucat să iasă din fabrică.

Producţia autobuzelor Roman a fost sistată din lipsă de comenzi.

Fostul colos industrial, unde înainte de 1989 lucrau peste 20.000 de persoane, mai are acum doar 200 de angajaţi, dintre care jumătate se află în concediu fără plată, pentru că nu prea au de lucru, ne spune Aurel Cenţu, administratorul judiciar al uzinei în insolvenţă.

În cei aproape trei ani de când se ocupă de planul de reorganizare a Roman Braşov, a achitat creditorilor fabricii 17 milioane de lei şi ar mai avea de plătit încă 102 milioane de lei. Din această sumă, a contestat însă în instanţă o datorie de 20 de milioane de lei care i-a fost imputată de către Fisc.

"Tactica noastră este ca toate creanţele vechi să le plătim din vânzarea de active care nu mai sunt necesare fabricii şi ne străduim să obţinem contracte, din care să plătim salariaţii", explică Aurel Cenţu. El speră să obţină în septembrie aprobarea creditorilor pentru continuarea procedurii de reorganizare încă 10 trimestre.

Platforma Roman Braşov se întinde pe o suprafaţă imensă de 115 hectare.

Vândută bucată cu bucată

Administratorul judiciar al producătorului de camioane spune că găseşte greu cumpărători pentru halele industriale de pe platformă, cu suprafeţe de 20.000 - 30.000 mp, deoarece majoritatea clienţilor sunt interesaţi de spaţii mai mici, de 2.000 - 3.000 mp.

Totodată, vânzarea pe bucăţi a terenului este promovată şi de către Carol Rugacs, administrator special al fabricii. "Terenul nu îl vindem pe tot dintr-odată pentru că nu obţinem preţul dorit", explică acesta.

Colosul industrial, scos la vânzare pe bucăţi. Clădirea din imagine are peste 4.000 mp.

Insolvenţa afectează exporturile

Dacă vânzarea de active reprezintă o provocare, câştigarea de contracte în special în pieţele externe este o sarcină şi mai dificilă, din cauză că societatea se află în insolvenţă.

După ce în Taiwan a mai vândut doar două maşini din aproape 100 câte estima, nici în Pakistan nu a obţinut deocamdată contractul pentru 500 de camioane la care speră încă de anul trecut.

"În Taiwan au fost două maşini de probe, ni le-au plătit. Sunt nişte transportoare de containere care au mai multe aplicaţii. În Pakistan s-a schimbat conducerea, acum a fost numit ministrul Apărării şi trebuie numiţi directorii de aprovizionare", spune Carol Rugacs, adăugând că fabrica din Braşov "este în cărţi, pe lista scurtă".

Pe de altă parte, administratorul judiciar Aurel Cenţu admite că societăţii îi este greu să participe la licitaţiile din străinătate. Şi asta pentru că i se cer scrisori de garanţie bancară, iar băncile sunt reticente să i le dea, din cauză că este în insolvenţă.

Odată cu Roman Braşov, s-a prăbuşit şi clubul de fotbal susţinut de uzină.

Strigăt de ajutor către Armata Română

După ce anul trecut a produs 23 de camioane pentru Armata Română, în baza unui contract de două milioane de lei, Roman Braşov îşi pune şi acum speranţa tot în Ministerul Apărării pentru câştigarea de contracte noi.

Contractele noi sunt însă greu de câştigat, din cauză că includ cantităţi mai multe şi, implicit, garanţii mari de participare la licitaţii.  Astfel că, recent, concurenţii italieni de la Iveco au câştigat un contract pentru 173 de camioane militare cu statul român. 

Administratorul special al Roman speră să se alieze totuşi cu cineva pentru a putea participa la viitoarele licitaţii. "Încă nu se întâmplă nimic. O să vedem, lucrăm. Noi avem două maşini omologate din multitudinea aia de specificaţii care este. O să vedem ce facem mai departe. Dar garanţiile sunt foarte mari pentru noi, de aceea trebuie să ne unim cu cineva, să găsim o posibilitate de a colabora", explică Rugacs.

Acesta consideră că România ar trebui să încurajeze mai mult producţia autohtonă, aşa cum fac şi ţările din regiune.

"Potrivit normelor europene se putea merge pentru industria de apărare şi cu nişte încredinţări directe, cum au făcut ungurii de vreo 15 ani, dar, asta e, noi suntem mai altfel", spune dezamăgit Carol Rugacs.

Autobuzul Roman, mort şi îngropat

Autobuzul Urban Crosstown a fost lansat în producţie în 2008 şi avea motorizare EURO 5

Întrebaţi ce se mai întâmplă cu producţia de autobuze, reprezentanţii Roman Braşov spun că au renunţat definitiv la această activitate.

"Nu mai facem autobuze, era prea ieftin al nostru. Era 125.000 euro cu componente nemţeşti", spune Carol Rugacs, supărat că nicio primărie nu a cumpărat modelul fabricat la Braşov.

Primării din toată ţara au lansat recent licitaţii pentru cumpărarea de autobuze, însă pentru modelul fabricat la Braşov este prea târziu. "Am desfiinţat secţia şi am închiriat-o. Oamenii au plecat. Nu mai putem face", închide Rugacs subiectul cu autobuze. 

"Fantoma" autobuzului Roman încă mai bântuie prin hala părăsită din Braşov 

Uzina Roman a fost înfiinţată ca fabrică de armament în 1938, iar din anul 1953, după naţionalizare, a fost numită Steagu Roşu şi a început să fabrice autocamioane. Primul astfel de vehicul a fost produs în 1954, iar uzina a început să aibă comenzi tot mai mari. Aşa s-a ajuns ca în 1977 să atingă o producţie record de 33.000 de unităţi pe an. Şi numărul de angajaţi a crescut vertiginos de la un an la altul. Dacă în 1954 fabrica avea 4.400 de salariaţi, în 1978 a ajuns la 26.000. „Steagul Roşu" devenise cea mai mare uzină din Braşov şi un succes peste hotare. Celebrele modele Carpaţi, Bucegi, ROMAN sau DAC aveau mare căutare la export în state precum Ungaria, RDG, Polonia, Statele Unite sau Grecia.

Declinul uzinei a început după anul 1990, iar comenzile au tot scăzut. În 2004, uzina a fost privatizată şi mii de oameni au fost daţi afară. Acum doar 500 de oameni mai lucrează la Roman. Ultimul an cu profit a fost 2009, iar acum compania are datorii de 120 de milioane de lei. Fabrica este în insolvenţă şi reorganizare din 2014. Acţionarul majoritar al fabricii este Asociaţia Pro Roman Braşov, care reuneşte 15 oameni de afaceri locali. Un alt acţionar important este omul de afaceri Ioan Neculaie, care a pierdut controlul asupra societăţii în 2014, în urma unui proces.

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO

OBIECTIV.INFO