Erste Group Research: România ar trebui să înregistreze cea mai puternică extindere a deficitului de cont curent în ECE

Potrivit unui comunicat al Erste Group Research, remis joi AGERPRES, această deteriorare ar putea fi limitată dacă o oarecare înăsprire fiscală ar avea loc anul viitor, dat fiind că România ar putea fi supusă procedurii de deficit excesiv de către Comisia Europeană în 2018 din cauza depăşirii deficitului de 3%.

‘Creşterea în regiunea ECE urmează să se accelereze până la 3,3% (faţă de 3% în 2016), stimulată de cererea internă. Consumul gospodăriilor va rămâne pilonul de bază al acestei creşteri, în timp ce investiţiile şi-ar putea reveni după rezultatele slabe din 2016, în special datorită fondurilor europene’, se arată în document.

Rata inflaţiei urmează să urce cu mai bine de 2 puncte procentuale, în medie, în 2017 faţă de 2016, cu un vârf preconizat în luna martie (datorită efectului de bază). Ulterior, inflaţia ar trebui să se tempereze sau chiar să se reducă în ţările din ECE, cu excepţia României, unde inflaţia a fost menţinută artificial la un nivel scăzut prin reducerea taxelor indirecte. Odată cu dispariţia acestui efect, rata inflaţiei în România va ajunge până la sfârşitul anului la un nivel mult mai ridicat faţă de cel la care se situează acum.

În ceea ce priveşte soldurile de cont curent, acestea vor înregistra doar o înrăutăţire uşoară (0,4% din PIB, în medie), iar regiunea ar trebui să rămână cu un excedent minor (0,2% din PIB).

‘În cadrul ECE, România ar trebui să înregistreze cea mai puternică extindere a deficitului de cont curent (cu aproximativ 1 punct procentual, la 3,3% din PIB), dar deteriorarea ar putea fi limitată în condiţiile în care o oarecare înăsprire fiscală ar putea avea loc anul viitor, dat fiind ca România ar putea fi supusă procedurii de deficit excesiv de către CE în 2018 din cauza depăşirii deficitului de 3%’, se spune în comunicat.

Monedele ECE îşi vor continua divergenţa în trimestrele următoare, consideră specialiştii Erste Group Research. Până la sfârşitul anului, două monede ar putea să se întărească faţă de euro, iar trei vor fi mai slabe decât în prezent.

‘Coroana cehă are din punct de vedere fundamental cel mai mare potenţial de apreciere după renunţarea la plafonarea cursului de schimb, dar stocurile excesiv de mari de poziţii prin care se mizează pe aprecierea coroanei cehe, care urmează să fie închise, pot limita câştigurile sau chiar cauza câteva corecţii puternice. Analiştii întrevăd posibilitatea de apreciere a zlotului polonez faţă de euro până la sfârşitul anului, dat fiind că Polonia oferă o evoluţie interesantă la nivelul aspectelor fundamentale, în timp ce piaţă poloneză poate începe să includă în preţuri şi prima creştere a dobânzii în T1 2018. În România şi Ungaria, unde ambele bănci centrale au o oarecare tendinţă către o politică monetară relaxată, monedele s-ar putea deprecia uşor, lucru care nu va cauza îngrijorări băncilor centrale şi care este considerat acum un rezultat dezirabil’, precizează documentul citat.

Potrivit analiştilor Erste Group Research, din perspectiva istorică, dar şi fundamentală, soldurile de cont curent din regiune ‘arată foarte bine’.

‘Înainte de criză, toate ţările din ECE înregistrau deficite de cont curent imense – în unele cazuri chiar şi de două cifre – ca procent raportat la PIB. Chiar dacă deficitele de cont curent nu constituie o problemă în sine, dat fiind că economiile convergente trebuie să atragă capital străin, faptul că în ECE acestea erau excesive şi deseori finanţate prin îndatorare a dus la creşterea vulnerabilităţii economiilor în perioada crizei financiare din 2008-2009. De atunci, însă, economiile din ECE şi-au reechilibrat şi îmbunătăţit considerabil soldurile conturilor curente, aducându-le chiar pe excedent în Croaţia, Republica Cehă, Ungaria, Slovenia şi Slovacia. În cea mai mare parte, ajustările au fost impuse de evoluţia pozitivă a balanţei comerciale. De asemenea, scăderea preţurilor la materiile prime şi un flux mai puternic de fonduri europene au contribuit la îmbunătăţirea poziţiilor de cont curent’, explică Juraj Kotian, director Cercetare Macro/Fixed Income pentru ECE la Erste Group.