Escaladarea crizei din Ucraina, o ameninţare pentru economia Ciprului – guvernatorul Băncii Centrale Cipriote

Adaugă-ne ca sursă preferată

Panicos Demetriades, numit în funcţia de guvernator al Băncii Centrale de fostul guvern comunist, şi-a anunţat în mod surprinzător demisia din funcţie începând cu data de 10 aprilie, deşi mai avea trei ani până la terminarea mandatului de cinci ani, citând ‘în principal motive personale şi familiale’.

După lungi negocieri, reprezentanţii FMI, UE, BCE au acceptat, în 2013, să acorde Ciprului un împrumut de 10 miliarde de euro, în schimbul unui plan de măsuri economice (creşteri de impozite, privatizări etc.) şi al restructurării drastice a sectorului său financiar. Ciprul a devenit, astfel, a cincea ţară dintre cele 17 state ale zonei euro care beneficiază de asistenţă financiară internaţională, după Grecia, Irlanda, Portugalia şi Spania.

Panicos Demetriades susţine că reprezentanţii FMI, UE, BCE au subestimat rezistenţa economiei Ciprului, una din cele mai mici din cele 18 state ale zonei euro. De asemenea guvernatorul Băncii Centrale a Ciprului se aşteaptă ca în acest an să fie ridicate toate restricţii asupra mişcărilor de capital. În luna martie 2013, Ciprul a luat o decizie fără precedent în zona euro, aceea de a impune restricţii asupra mişcărilor de capital. Scopul acestei măsuri a fost acela de a se evita o fugă la ghişeele băncilor, după ce deponenţii au fost obligaţi să participe cu fondurile proprii la recapitalizarea primei bănci, iar cea de-a doua mare bancă din ţară a fost închisă. Treptat, aceste restricţii au fost relaxate, retragerile de numerar de la ATM-uri fiind limitate la 300 de euro pe zi.

În schimbul asistenţei financiare, Ciprul a acceptat să închidă a doua mare bancă locală, Laiki Bank, şi de asemenea să impună pierderi deponenţilor la Bank of Cyprus, cea mai mare bancă comercială cipriotă. Aceste decizii au fost adoptate după ce analiza FMI privind sustenabilitatea datoriei a arătat că Ciprul nu-şi poate permite o datoriei care să depăşească 100% din PIB-ul său.

‘Dar ulterior datele au arătat că FMI ar fi putut accepta un nivel mai ridicat al datoriei ca procent din PIB care ar fi limitat impunerea de pierderi deponenţilor’, a declarat Demetriades. Acesta a adăugat că dacă FMI ar fi fost de un acord cu un nivel al datoriei de 120% din PIB, atunci ţara ar fi avut la dispoziţie încă 3,6 miliarde de euro şi ar fi fost impuse pierderi doar deponenţilor unei bănci în loc de două.

Este pentru prima dată când guvernatorul Băncii Centrale a Ciprului îşi exprimă dezacordul cu estimările FMI. Oficialul cipriot susţine că reprezentanţii FMI ‘au avut dubii’ în privinţa estimărilor sau ‘nu au renunţat la poziţia lor’.

‘O altfel de abordare ar fi limitat şocul şi pierderea încrederii investitorilor şi ar fi fost mai uşor pentru Cipru să se redreseze. Totuşi, ţara arată semne de redresare’, a dat asigurări guvernatorul Băncii Centrale a Ciprului.

PIB-ul Ciprului s-a contractat cu 2,3% în 2013, mult sub estimarea de 8,7% a reprezentanţilor FMI, UE şi BCE. Pentru acest an ei estimează un declin de 4,8% înainte ca economia să revină pe creştere în 2015.

‘Orice adâncire a crizei dintre Moscova şi Occident, după anexarea Crimeei de către Rusia, ar putea afecta redresarea economiei cipriote’, susţine Demetriades. Rusia are multe legături economice cu Ciprul.