Este devalorizarea lirei bună sau rea? Ce înseamnă Brexitul în bani

De la 1,48 dolari înaintea referendumului istoric privind ieşirea Marii Britanii din UE, o liră sterlină mai valorează astăzi 1,24 dolari americani. Lira se menţine în banda 1,2 – 1,27 dolari începând din ultima parte a anului trecut, după ce Theresa May a anunţat că va declanşa procedurile de ieşire din UE până la 31 martie 2017.

Ieri, 29 martie, Marea Britanie s-a ţinut de cuvânt şi a invocat Articolul 50 al Tratatului UE de la Lisabona, dând startul negocierilor oficiale privind condiţiile în care va avea loc Brexitul.

Consecinţele devalorizării banului sunt diverse, pozitive şi negative deopotrivă; depinde pe cine întrebi. Pe de o parte, deprecierea lirei faţă de dolar şi euro a provocat creşterea preţurilor bunurilor şi serviciilor de import, punând presiune pe venitul real net al populaţiei.

Efectele s-au văzut deja în comerţul cu amănuntul din Marea Britanie, care a scăzut în termeni reali la sfârşitul anului trecut şi începutul acestui an. Pe cifrele ajustate pentru sezonalitate, consumul din Marea Britanie s-a contractat cu 2,8% în decembrie 2016, respectiv 0,4% în ianuarie 2017, faţă de lunile precedente. Scăderea lirei afectează şi economiile în lire, şi rezervele în lire din fondurile de pensii, însă în aceste cazuri impactul este mai greu de cuantificat în cifre.

Pe de altă parte, lira mai mică a dat având exporturilor Marii Britanii. Exportatorii britanici au încasat, în medie, cu 12% mai mult pentru bunurile lor anul trecut, potrivit datelor Băncii Angliei. Astfel, a crescut profitabilitatea companiilor care exportă bunuri şi servicii, ceea ce poate servi drept motivaţie pentru investiţii în capacitate de producţie şi crearea de locuri de muncă.

Preţurile activelor sunt însă volatile, lucru valabil şi pentru moneda britanică. Lira ar putea reveni la fel de bine la valorile anterioare referendumului şi chiar mai sus, dacă se va dovedi că pieţele financiare s-au înşelat cu privire la consecinţele Brexitului.

Scăderea lirei cu peste 16% în raport cu dolarul din 23 iunie şi până acum dă de înţeles că pieţele financiare anticipează că consecinţele Brexitului vor fi predominant negative pentru economia Marii Britanii. Investitorii cred că ieşirea din UE va face ca bunurile şi serviciile produse în Marea Britanie să fie mai dificil de exportat şi mai costisitor de exportat. În compensare acestor perspective, moneda trebuie să fie mai slabă.

Totuşi, Brexitul nu s-a materializat încă. Conform Articolului 50 al Tratatului UE de la Lisabona, activat ieri de Marea Britanie, negocierile dintre Guvernul de la Londra şi Europa continentală ar urma să dureze doi ani, pentru a stabili exact condiţiile în care va avea loc despărţirea, inclusiv cum vor fi împărţite costurile financiare. Astfel, Brexitul se va manifesta cel mai probabil în primăvara lui 2019. Până atunci, comerţul merge în aceleaşi condiţii ca şi înaintea referendumului istoric din vara anului trecut.

Astfel, exportatorii britanii beneficiază, temporar, de deprecierea lirei cauzată de Brexit fără să se lovească de piedicile sau costurile suplimentare care ar trebui să apară în comerţul dintre Marea Britanie şi partenerii externi odată cu ieşirea din UE.

Asta ar putea încuraja investiţiile şi angajările care întorc rapid profitul. Investiţiile în afaceri cu randament pe termen mai lung sunt însă mai riscante, pentru că în viitorul pe termen mediu, din 2019 încolo, pluteşte incertitudinea semnificativă a realităţilor comerţului internaţioanl post-Brexit. Nu se ştie ce rezultat vor avea negocierile Marii Britanii cu UE.

Dacă pieţele financiare nu s-au înşelat, Marea Britanie va exporta în condiţii mai proaste din 2019 încolo. Dacă aşteptările pieţelor privind comerţul post-Brexit se vor dovedi prea pesimiste, lira ar putea foarte bine să revină la valorile anterioare. Ambele scenarii spun că profitabilitatea exporturilor, din 2019 încolo, nu va mai fi atât de generoasă cum este astăzi.

Astfel, putem spune că deprecierea lirei lucrează, cel puţin pentru moment, în favoarea tinerilor care caută de muncă în Marea Britanie, creând oportunităţi de angajare în sectoarele exportatoare de bunuri şi servicii. De pierdut au, în principal, consumatorii de importuri, cei cu economii în lire şi cei care vor să călătorească în străinătate; popularele vacanţe în Spania au devenit mult mai scumpe decât acum un an.

Dezbaterea premergătoare Brexitului s-a axat însă mai puţin pe economie şi mai mult pe imigraţie şi recâştigarea suveranităţii. Totuşi, campania Leave a promis mai multe locuri de muncă pentru britanici, datorită opririi influxului de imigranţi, şi mai multă prosperitate printr-o viitoare dereglementare a economiei ca urmare a ieşirii de sub tutela Comisiei Europene.