Este România un stat social? Ce spun cifrele, la noi şi în Europa

Adaugă-ne ca sursă preferată

Cheltuielile cu protecţia socială sunt pe primul loc în topul destinaţiilor banilor alocaţi de guvernele Uniunii Europene, în medie, potrivit celei mai noi statistici în acest sens a Eurostat, publicată acum câteva zile, dar cu date de la nivelul anului 2012. Astfel, la nivelul UE 28, cheltuielile cu această destinaţie au reprezentat 19,9% din PIB, iar dacă restrângem comparaţia la nivelul celor mai dezvoltate 18 state, procentul creşte la 20,5%.

România alocă printre cele mai mici procente din PIB pentru protecţia socială, deşi este cel mai mare raportat la celelalte destinaţii: 13,6% din PIB, al cincilea cel mai scăzut nivel din Uniunea Europeană. Situaţia este explicată, evident, de nivelul redus al încasărilor bugetare, care duce, pe cale de consecinţă, şi la cheltuieli bugetare mici raportat la PIB, în condiţiile unui deficit strâns: cheltuielile guvernamentale sunt de 36,7% din PIB, al patrulea cel mai mic nivel la nivelul blocului comunitar. Şi mai trebuie spus că Bulgaria, Letonia şi Lituania, state care stau mai prost decât România la nivelul cheltuielilor bugetare ca procent din PIB, alocă şi pentru protecţia socială mai puţin decât România.

Situaţia devine însă dramatică atunci când vine vorba despre Sănătate. La nivelul UE 28, 7,3% din tot ce înseamnă cheltuieli guvernamentale a avut drept destinaţie sectorul de Sănătate. România are cel mai mic nivel din toată Uniunea Europeană, mai puţin de jumătate din medie: doar 3,1%. Evident, de vină este lipsa banilor, dar ţările cu un nivel mai redus al cheltuielilor bugetare raporat la PIB decât România reuşesc totuşi să aloce procente ceva mai mari: Bulgaria 4,6 din PIB, Letonia 5,9% din PIB, Lituania 3,9% din PIB. După cum este de aşteptat, printre cele mai mari niveluri sunt în statele din zona nordică: Belgia (8,1%), Danemarca (8,6%), Finlanda (8,2%). Şi, surpriză, statul care alocă cel mai mult, în termeni procentuali, pentru sănătatea cetăţenilor săi este Croaţia, cel mai nou membru al Uniunii Europene: 9,2% din PIB.

La capitolul Educaţie, cheltuielile guvernamentale sunt, în raport cu PIB, din nou cele mai mici din Europa, de doar 3% din PIB. Evident, nimeni nu se aştepta la un procent ca cel al danezilor, de 7,9% din PIB, cel mai mare de pe tot continentul, dar şi ţările în care cheltuielile bugetare în ansamblu, ca raport din PIB, sunt mai mici decât în România reuşesc alocări mai mari la acest capitol: Bulgaria are 3,5%, letonia 5,5% şi Lituania 5,6% din PIB.

Totuşi, unde se duc banii?

România alocă procente mai mari din PIB, şi uneori mai mari şi decât media europeană, la capitolul servicii publice generale(unde intră cheltuielile legate de funcţionarea statului în ansamblu, inclusiv seriviciul datoriei publice), la capitolul “economic affairs” (unde intră inclusiv subvenţii pentru transport, industrie sau agricultură) şi “ordine şi siguranţă publică”, acolo unde se încadrează poliţia, justiţia sau serviciile de urgenţă. În ordine, procentele sunt de 4,9% din PIB (media europeană este de 6,7%), 6,2% din PIB (media europeană este de 4,1%) şi 2,2% (media europeană este de 1,9%).