Eugen Rădulescu, BNR: Există riscul ca reducerea agresivă a ratelor dobânzilor să atragă atacuri speculative asupra leului

„Există două argumente puternice pentru care prudenţa trebuie să caracterizeze politica de dobânzi a Băncii Naţionale. Primul este legat de impactul pe care scăderea abruptă a dobânzilor l-ar avea asupra cursului valutar al leului. Reducerea mai agresivă a ratelor de dobândă ar antrena aproape imediat un atac asupra cursului valutar, ce nu ar mai putea fi stăvilit. Iar aceasta, cu atât mai mult cu cât deficitul extern generează, prin el însuşi, o nevoie de valută care presează oricum asupra cursului valutar. Mai mult decât atât, experienţa funcţionarii pieţelor valutare arată că, aproape întotdeauna, declanşarea unui proces de depreciere a unei monede are tendinţa de a se opri doar după ce a fost depăşit nivelul de echilibru, ajungându-se la ceea ce în piaţă este caracterizat cu termenul ‘overshooting’. O depreciere a leului cu 10-15%, deloc imposibilă dacă dobânzile interne ar fi semnificativ mai scăzute decât în prezent, ar duce cursul valutar pe la 5,5 – 5,6 lei/euro, ceea ce ar arunca în aer o stabilitate dobândită cu greu şi cu eforturi importante. Chiar asta ne dorim? Cine ar avea de câştigat dintr-o asemenea nebunie?”, scrie Eugen Rădulescu.

El susţine că al doilea argument este puţin mai nuanţat şi se referă la credibilitatea politicilor urmate de autorităţile române.

„Mai mult decât oricând, avem nevoie ca partenerii externi să aibă încredere în conduita politicilor României. Da, vom avea un deficit bugetar mult mai mare decât cel avut în vedere în ianuarie; dar acest deficit trebuie să fie strict corelat cu efectele crizei coronavirusului şi cu măsurile adoptate pentru depăşirea ei. Da, Banca Naţională poate reduce ratele dobânzilor şi poate mări lichiditatea din sistem – tot ca urmare a crizei coronavirusului, nu oricât şi oricum. Dacă, însă, deficitul bugetar o ia pe coclauri pentru cauze fără legătură cu coronavirusul şi dacă Banca Naţională capotează de la îndeplinirea rolului ei de apărător al monedei naţionale, atunci credibilitatea autorităţilor române se năruie, iar ţara se autoizolează, cu efecte inimaginabile asupra nivelului de trai şi al viitorului economiei naţionale”, explică Rădulescu.

Potrivit analizei, situaţia este, fără îndoială, deosebit de complexă, iar riscurile pe care România le are sunt colosale.