Eugen Rădulescu (BNR): Inflația negativă? Nu e nimic special, reducerea cererii în pandemie. Europa se pregătește de deflație

“Nu e nimic special. Sunt scăderi sezoniere de prețuri la fructe și legume. Dacă nu greșesc, anul trecut NU a fost negativă inflația în august. Politica înțeleaptă a PSD! Așa că și efectul de bază a contat. Peste toate, vine și efectul de reducere a cererii în pandemie, care presează asupra prețurilor. Dar toate astea sunt temporare și impredictibile. Marea, gigantica noastră problemă [acum] este deficitul public”, ne-a declarat economistul Eugen Rădulescu.

Prima inflație negativă trimestrială din ultimii 30 de ani a apărut în al treilea trimestru din 2011, în contextul efectelor post criză, pe o restrângere a consumului.

Al doilea fenomen similar s-a petrecut în 2013, tot în al treilea trimestru și a continuat și în al patrulea. 

Apoi s-a întâmplat an de an până în 2016. După care nu am mai avut inflație negativă, pe fondul creșterii repetate a salariilor din sistemul public și a pensiilor. Cu o excepție, în 2019, când am avut inflație negativă în al treilea trimestru.

În august 2020 am avut inflație negativă, comparativ cu iulie. Indicele prețurilor de consum a fost de 99,95%, deci am avut o scădere a prețurilor, calculată de INS, de 0,05% în august 2020 față de iulie 2020. 

Cel mai probabil, trimestrul al treilea de anul acesta va fi tot sub semnul inflației negative. 

Deflația, temere majoră pentru Europa

Temerile de deflație în Europa sunt alimentate de un euro în creștere, prețurile scăzute ale petrolului și consumatorii care amână achizițiile în climatul economic sumbru.

Dar cel mai important aspect pentru BCE – rata anuală a inflaţiei în zona euro a coborât în teritoriul negativ în august 2020, pentru prima dată după luna mai 2016, o consecinţă a diminuării cererii din cauza pandemiei de coronavirus. Potrivit unei estimări preliminare publicate săptămâna trecută de Eurostat, rata anuală a inflaţiei în zona euro a coborât până la minus 0,2% în luna august 2020, de la un nivel de 0,4% în luna iulie.

Datele sunt extrem de îngrijorătoare deoarece obiectivul ţintă al Băncii Centrale Europene (BCE), respectiv o creştere a preţurilor mai mică, dar apropiată de 2%. Problemele se intensifică după ce euro s-a apreciat cu 8% faţă de dolar, erodând competitivitatea exporturilor şi reducând inflaţia, deoarece preţurile de import scad.

„Preşedintele Christine Lagarde va trebui să meargă pe sârmă, probabil va scoate în evidenţă că BCE monitorizează implicaţiile aprecierii euro la adresa stabilităţii preţurilor, şi că toate instrumentele pot fi ajustate pentru a îndeplini mandatul BCE privind inflaţia”, se arată într-o analiză a analiştilor de la UniCredit.