Eurodeputaţii cer o gardă financiară europeană şi o unitate de informaţii financiare pentru a accelera combaterea infracţiunilor fiscale

Recomandările, adoptate cu 505 voturi pentru, 63 împotrivă şi 87 de abţineri, au fost pregătite într-o perioadă de un an de către Comisia specială privind infracţiunile financiare, evaziunea fiscală şi evitarea obligaţiilor fiscale (TAX3).

Acestea includ, printre altele, revizuirea sistemului pentru a se ocupa de infracţiunile financiare, evaziunea fiscală şi evitarea obligaţiilor fiscale mai ales prin îmbunătăţirea cooperării în toate domeniile între multitudinea de autorităţi implicate, precum şi înfiinţarea de noi organisme la nivel european şi global.

Printre numeroasele recomandări se regăseşte şi aceea ca executivul comunitar să înceapă imediat pregătirea unei propuneri pentru înfiinţarea unei gărzi financiare europene şi unei unităţi de informaţii financiare.

De asemenea, menţionează raportul, este necesară înfiinţarea unui organism de supraveghere împotriva spălării banilor şi a unui organism fiscal global sub egida ONU.

În acelaşi timp, raportul comisiei speciale privind infracţiunile financiare, evaziunea fiscală şi evitarea obligaţiilor fiscale observă că nu există voinţa politică în statele membre pentru combaterea evaziunii şi infracţiunilor fiscale. Astfel, şapte state membre – Belgia, Cipru, Ungaria, Irlanda, Luxemburg, Malta şi Olanda – sunt suspectate de a acţiona precum paradisuri fiscale şi de a facilita planificarea fiscală agresivă.

De asemenea, aşa-numitele „programe de vize de aur” trebuie eliminate, consideră autorii raportului, în special cele din Malta şi Cipru fiind identificate ca nerespectând obligaţiile de diligenţă.

La rândul lor, Danemarca, Finlanda, Irlanda şi Suedia au fost criticate pentru menţinerea opoziţiei faţă de taxa pe serviciile digitale.

Nu în ultimul rând, eurodeputaţii doresc ca avertizorii şi jurnaliştii de investigaţie să fie mult mai bine protejaţi şi să fie creat un fond european pentru sprijinirea jurnaliştilor de investigaţie.

„Statele membre nu fac destul, iar în UE Consiliul este veriga slabă. Fără voinţă politică nu poate exista progres. Europenii merită mai mult”, a declarat preşedintele Comisiei speciale, eurodeputatul ceh Petr Jezek, din grupul ALDE din PE.

Coraportorul ceh Ludek Niedermayer, din grupul PPE, a afirmat că interconexiunile în creştere dintre economiile statelor UE şi procesul de digitalizare trebuie abordate în mod sistematic pentru că au un impact asupra fiscalităţii.

„Pe de altă parte, multe domenii ale fiscalităţii trebuie să rămână o prerogativă a statelor membre, iar plătitorii de taxe nu trebuie să se confrunte cu birocraţie suplimentară”, a precizat el.

La rândul său, coraportorul danez Jeppe Kofod, din grupul S&D, a declarat că raportul este rezultatul celei mai complexe activităţi realizate vreodată de Parlamentul European în domeniul evaziunii fiscale şi a evitării obligaţiilor fiscale.

„Avem nevoie de un nivel minim al impozitului pe profit în UE, eliminarea competiţiei fiscale şi îngreunarea posibilităţilor de a introduce ‘bani murdari’ în Uniune”, a spus Kofod.

Comisia specială a fost înfiinţată la 1 martie 2018, în urma dezvăluirilor continue din ultimii cinci ani în dosare precum Luxleaks, Panama Papers, Paradise Papers şi Football Leaks.

Raportul adoptat încheie mandatul de un an al comisiei, care a organizat 18 audieri pe diverse teme de interes, zece schimburi de opinii cu miniştri de finanţe şi comisari europeni, şi patru misiuni de informare (în Statele Unite, Insula Man, Danemarca şi Estonia, şi Letonia).