Europa emergentă a luat 33 de miliarde de euro de la băncile de investiţii

Adaugă-ne ca sursă preferată

Planul de acţiune, răspuns direct la impactul permanent al problemelor din zona euro asupra economiilor din ţările emergente din Europa, cuprindea angajamente comune în valoare de peste 30 de miliarde de euro pentru perioada 2013-2014, arată Mediafax.

Investiţiile celor trei trei instituţii financiare în regiune au atins 33,6 miliarde de euro la finele lunii iulie, iar finanţările nu se vor opri aici, se arată într-un comunicat al BERD.

Defalcat, grupul BEI a finanţat proiecte în regiune în valoare de 21,43 miliarde de euro din noiembrie 2012 până la începutul lui august, peste suma anunţată pentru finele anului, de 20 miliarde de euro.

Grupul Băncii Mondiale a avut o contribuţie de 6,67 miliarde de euro, faţă de un angajament de 6 miliarde de euro asumat la lansarea programului, în timp ce investiţia BERD a fost de aproape 5,5 miliarde de euro. În 2012, BERD a preconizat o investiţie de 4 miliarde de euro, constând în împrumuturi, finaţare prin capitaluri proprii şi finanţarea comerţului pentru facilitarea integrării regionale şi a creşterii generate de exporturi.

„Programul a avut o contribuţie financiară majoră în Europa Centrală şi de Sud-Est, venind în sprijinul a sute de proiecte vitale pentru consolidarea şi transformarea economiilor din regiune. BEI a contribuit cu peste 20 miliarde de euro în cadrul iniţiativei”, a declarat preşedintele BEI, Werner Hoyer, citat de agenţia Mediafax.

Laura Tuck, vicepreşedintele Băncii Mondiale pentru Europa şi Asia Centrală, a subliniat importanţa programului pentru sectorul financiar al statelor din regiune, menţionând că acesta a ajutat la asigurarea unui flux continuu de fonduri externe.

„De la începutul anului, contribuţia băncii a crescut cu peste 3 miliarde de euro, fondurile fiind menite să sprijine reformele şi investiţiile în promovarea competitivităţii, crearea de noi locuri de muncă şi incluziunea socială. De exemplu, BM sprijină reformele privind guvernanţa companiilor de stat şi liberalizarea pieţei de energie din România. Mai mult, o serie de împrumuturi acordate Poloniei au dus la îmbunătăţirea programelor locale de asistenţă socială şi la creşterea beneficiilor minime destinate familiilor vulnerabile”, a declarat Tuck.

Pe lângă măsuri esenţiale menite să asigure fluxuri de capital înspre economia reală, finanţările prin programul comun din domeniul securităţii energetice au avut un rol important în contextul incertitudinilor politice, a spus, preşedintele BERD, Suma Chakrabati. „Planul de acţiune va rămâne în vigoare”, a spus el.