Europa nu este sortită unui declin necruţător. UE este subapreciată – şeful FMI

Europa nu este sortită unui declin inexorabil şi de fapt are o evoluţie mai bună decât realizează cei mai mulţi oameni, a declarat oficialul FMI, scrie Agerpres.

O mare parte din bula decizională de la Bruxelles este cuprinsă de disperare de când slăbiciunea blocului comunitar a fost expusă în timpul recentei confruntări cu SUA legată de Groenlanda. Deşi, în cele din urmă, preşedintele Donald Trump a renunţat, răspunsul militar al Europei – trimiterea simbolică a unor soldaţi pe insula din Atlanticul de Nord – subliniază că, dacă Casa Albă ar fi intenţionat cu adevărat să cucerească Groenlanda, europenii n-ar fi avut altă opţiune decât să accepte

Dar în interviul acordat Politico, Georgieva susţine că pesimismul este inadecvat. În lista scurtă de la finalul anului cu cele mai performante economii mondiale, realizată de The Economist, a observat şeful FMI, în top 10 sunt incluse şapte state membre UE, prima fiind Portugalia. Economia iberică a înregistrat în ultimii ani un ritm solid de creştere în timp ce îşi achită cu uşurinţă datoria. Aceasta este realitatea şi ar trebui celebrată. „Europenii – suntem oameni modeşti, nu ne lăudăm”, a spus Georgieva, amintind cum a reacţionat un coleg din SUA care a făcut ceva mai puţin important. „El a spus: ‘Oh, să ne uităm la asta, sunt grozav, sunt fantastic'”, a povestit Georgieva, adăugând: „În Europa faci ceva important şi spui: ‘nu-i prea rău’. În lumea în care suntem acum, trebuie să te lauzi puţin, să radiezi încredere”.

Chiar înainte de disputa referitoare la Groenlanda, un anumit tip de disperare se vedea în rândul factorilor europeni de decizie. Fostul preşedinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, avertizase că blocul comunitar se va confrunta „cu o agonie lentă” dacă nu se va reforma.

Georgieva a admis modul agresiv în care funcţionează acum ţările. Într-un recent discurs a recunoscut că lumea devine „multipolară” – un cod pentru o nouă eră de busculadă în rândul blocurilor geopolitice, care înlocuieşte dominaţia unilaterală a Americii. Această configuraţie lasă puţină marjă de manevră organizaţiilor multilaterale, inclusiv FMI.

„Factorii geopolitici joacă un rol din ce în ce mai mare în definirea economiei mondiale. În cazul Groenlandei, faptul că aliaţii găsesc mai dificil să păstreze sensul scopului comun este o modificare semnificativă”, a apreciat Georgieva, dar a insistat că „destinul Europei este în mâinile europenilor”.

Cele mai recente sfaturi ale FMI pentru reformarea economiei UE sunt similare cu cele ale lui Draghi, cuprinse în raportul privind competitivitatea din 2024. Ele includ consolidarea pieţei unice, reducerea reglementărilor aplicabile afacerilor, integrarea pieţei fragmentate a energiei de pe continent şi a sistemelor financiare.

„Este primordial ca UE să meargă înainte cu reformele. Puneţi-vă casa în ordine”, susţine şeful FMI.

Trei din economiile de pe lista The Economist – Irlanda, Portugalia şi Grecia – au fost sub supervizarea FMI în perioada de vârf a crizei din zona euro. Ele au fost nevoite să adopte măsuri dureroase de ajustare, cum ar fi programele de reforme structurale, care includ majorări de taxe şi reduceri brutale în serviciile publice. În cazul Greciei, aceste reforme structurale au dus la majorarea semnificativă a ratei şomajului şi a nivelului sărăciei, PIB-ul per capita încă nu a revenit la nivelul de dinaintea crizei.

Dar, a explicat Georgieva, actualul lor succes este dovada că ţările, ca şi UE în ansamblu, pot schimba traiectoriile lor economice.

Întrebată dacă Europa ar trebui să ia în considerare măsuri de retorsiune în cazul agresiunii SUA, prin vânzări de active, cum ar fi obligaţiuni guvernamentale, o sugestie inclusă într-o recentă analiză a Deutsche Bank, oficialul a cerut prudenţă: „Aş spune că funcţionarea lină a sistemului monetar internaţional este utilă pentru toate ţările. Perturbarea ar aduce efecte negative”.

Şeful bulgar al instituţiei cu sediul la Washington a sprijinit, totuşi, ideea extinderii datoriei comune a UE – o propunere susţinută şi de Draghi, dar privită cu suspiciune de ţările „frugale” (care aplică politici bugetare stricte, disciplinate şi prudente), precum Germania şi Ţările de Jos.