Europa va ieși din iarnă cu depozitele de gaze golite aproape de minimul istoric și va avea nevoie de mai multe gaze – și nu din Rusia – ca să le umple pentru iarna viitoare. Cum stă România

Gradul de umplere al depozitelor europene de gaze era de doar 36% – nivel mediu în UE – la data de 9 februarie, potrivit datelor Gas Infrastructure Europe. Mai rău, pentru unii dintre marii consumatori de pe continent, nivelul este foarte scăzut – în Germania, cea mai mare economie europeană, era de doar 26%, iar în Olanda, până recent unul dintre marii producători europeni, era de doar 18% la aceeași dată. România, care este cel mai mare producător din UE chiar și cu nivelul actual producției de 10 miliarde de metru cubi pe an, are un nivel mai ridicat, de 45%.

Rușii au făcut un calcul simplu: de la începutul actualului sezon rece și până la data de 9 februarie, retragerile nete de gaze din depozitele subterane de stocare din Europa au ajuns la 52 de miliarde de metri cubi (bcm). Ceea ce înseamnă că aproape 95% din volumele injectate în depozite în timpul verii trecute au fost deja extrase și consumate – deci în curând se va consuma din ce s-a stocat în anii trecuți.

Iar extracția gazelor din depozite s-ar mai putea întinde pentru cel puțin o lună – desigur totul depinde de temperaturi. Anul trecut, sezonul de extracție din depozitele subterane europene s-a încheiat la 28 martie 2025, cu 33,57% din capacitate ocupată cu gazele rămase. Acum, cu o lună și jumătate înainte de acel termen, depozitele europene au un grad mediu de umplere de doar 36%.

Probleme cu gazele acum sau la vară?

Iarna actuală din Germania este cea mai grea din ultimii ani, ceea ce deja ridică semne de întrebare cu privire la securitatea aprovizionării celei mai mari economii europene.

La începutul lunii februarie, presa germană a relatat despre tensiunile care afectează rezervele de gaze. Revista de știri Focus a avertizat că „valul de frig devorează rezervele noastre de gaze”, iar postul de televiziune ntv a declarat că „rezervele de gaze ale Germaniei ar mai ajunge teoretic aproximativ șase săptămâni”

Susanne Ungrad, purtătoare de cuvânt a Ministerului Economiei și Energiei (BMWE), a declarat că „aprovizionarea cu gaze este asigurată”. Acest lucru, a spus ea, se datorează „infrastructurii LNG bine dezvoltate din Germania și Europa” și „aprovizionării prin conductele norvegiene”.

Fiete Wulf, purtător de cuvânt al Agenției Federale pentru Rețele de Gaze a declarat că „în prezent, nu vedem nicio amenințare la adresa aprovizionării cu gaze ”. El a adăugat că „nivelurile de umplere a depozitelor de gaze sunt un indicator important, dar nu singurul”. O parte semnificativă „din aprovizionarea noastră cu gaze provine prin conducte și transporturi de LNG din țările vecine”.

Chiar și în cazul unei ierni mai aspre decât cea actuală din Germania, aprovizionarea ar fi asigurată, iar mai critice, a spus el, ar fi „evenimente perturbatoare, cum ar fi atacurile teroriste sau defectarea conductelor majore de import”.

Olaf Geyer, care conduce divizia de energie din Germania și Elveția la firma de consultanță strategică Arthur D. Little, este și el destul relaxat. Când a fost întrebat dacă rezervele sunt suficiente, el a fost clar: „Da. În condiții normale. Dacă perioadele de frig extrem nu durează mai mult de una sau două săptămâni, atunci sunt suficiente.”

Cu toate acestea, el vede și provocările care vor veni la primăvară: „Vom ieși din iarnă cu niveluri scăzute de stocare, iar apoi întrebarea este: cum vor fi acestea reumplute?”

Prețurile angro atractive joacă un rol esențial aici, „astfel încât această diferență vară/iarnă să fie viabilă din punct de vedere economic”.

Geyer a subliniat că „trebuie să existe o diferență substanțială” între prețurile la care se cumpără gazul vara și cele la care se vinde iarna „pentru ca aceasta să fie atractivă”.

El spune că ar trebui depuse mai multe eforturi pentru a spori siguranța aprovizionării cu gaze și solicită „mai multă flexibilitate în sistem”, referindu-se la o capacitate de stocare suplimentară și și un management activ al cererii.

Cum vom ieși din iarnă

Referitor la ce gaze vor mai rămâne, întrebarea este dacă nivelul minim istoric de umplere al depozitelor europene va fi depășit în acest an – minimul absolut actual a fost înregistrat la finalul iernii 2017/2018, când, la 30 martie, instalațiile subterane de stocare a gazelor din UE erau umplute în proporție de doar 17,67%, după o perioadă de frig.

Aceasta înseamnă că re-umplerea depozitelor de gaze pentru sezonul rece următor 2026/2027 va fi mai dificilă pentru Europa, pentru că trebuie cumpărat și stocat un volum semnificativ mai mare. Iar, potrivit ultimelor sancțiuni ale UE privind interzicerea treptată a importurilor de gaze rusești, livrările de de gaze rusești în baza unor contracte pe termen scurt vor fi interzise începând chiar din perioada următoare de injecție (LNG – începând cu 25 aprilie 2026, gaze din conducte – începând cu 17 iunie 2026). Deci va fi o presiune și pentru că una din sursele tradițonale de gaz practic va dispărea.

Înainte de invazia la scară largă a Ucrainei din 2022, Rusia furniza până la 40-45% din importurile de gaze ale UE. Anul trecut,  această pondere a scăzut la aproximativ 13%, datorită eforturilor de diversificare.

România are suficiente gaze?

La acest moment, gradul de umplere a depozitelor din România este de 45%, echivalentul a aproape 1,45 miliarde de metri cubi de gaze, liniștitor s-ar putea spune, în condițiile în care avem producție internă curentă semnificativă – una dintre puținele țări din UE în această situație. Totuși, nu e suficient, și nu a fost de fapt niciodată suficient – România importă gaz iarna.

În această iarnă s-au atins vârfuri istorice de consum, de peste 60 de milioane de metri cubi, care au făcut ca importurile curente de gaze să depășească în acele momente un sfert din consum, pe lângă producția curentă și extracția din depozite.

Totul depinde de vreme – dacă vor mai fi valuri de frig până la primăvară – știut fiind că, pe măsură ce depozitele se golesc iar presiunea se reduce, scade și volumul zilnic ce poate fi extras, iar un val de frig ar afecta toată zona, deci va fi cerere crescută nu doar în Ronânia.

Anul trecut, România a trecut printr-o situație delicată chiar în a doua parte a lunii februarie, în unicul episod de ger autentic al iernii trecute. Atunci, pe fondul unei limitări a extracției (acum nu mai avem această situație) România a importat cantități record de gaze, la cele mai mari prețuri din Europa.