Excedent record de 2 miliarde lei şi cele mai mici subvenţii din 2020 încoace la Fondul din care e finanţată sănătatea, efectul actelor normative care au eliminat excepţiile de la plata CASS – analiză exclusivă

Sistemul asigurărilor sociale de sănătate din România e finanţat în mare parte din Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS). Fondul este gestionat de CNAS, iar veniturile sale sunt formate din contribuţiile de asigurări de sănătate (CASS) reţinute din salariile angajaţilor, virate la ANAF şi de acolo la Fondul Sănătăţii, din CASS reţinută din pensiile de peste 3.000 de lei lunar, pentru partea de pensie care depăşeşte acest nivel (de 3.000 de lei), dar şi din CASS datorată de unele persoane cu venituri extrasalariale, care o achită plafonat la ANAF, în baza declaraţiei unice depuse la Fisc, din taxa clawback plătită de deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor şi din subvenţii. Din banii stânşi la Fondul Sănătăţii, CNAS le plăteşte, prin intermediul Caselor judeţene de Asigurări de Sănătate din ţară, CASMB, CASAOPSNAJ, medicilor, dar şi celorlalţi furnizori de servicii medicale care au încheiat contracte cu Casele de Asigurări de Sănătate, serviciile medicale, medicamentele şi dispozitivele medicale acordate pacienţilor. Din Fondul Sănătăţii sunt viraţi bani către spitale ca să acopere majorările de venituri acordate personalului medico-sanitar şi auxiliar, în baza legii salarizării unice.

Pentru lizibilitate, am împărţit analiza în două părţi.
În prima parte voi explica succint cum a încheiat FNUASS primele şase luni din fiecare an, începând cu 2020, primul an al pandemiei de Covid19, până în 2026.
În a doua parte a analizei puteţi citi execuţia FNUASS în primul semestru din 2026.

FNUASS are excedent de 2,1 miliarde de lei în primul semestru din 2026, neforţat de subvenţii, adică obţinut fără ajutorul subvenţiilor, cum s-a întâmplat în anii trecuţi, arată analiza Economica.net.

Excedentul de 2 miliarde de lei în primul semestru din 2026 a fost obţinut cu subvenţii de la stat care sunt la cele mai mici valori din aceeaşi perioadă a ultimilor şase ani (ianuarie – iunie), arată analiza Economica.net.

Subvenţiile primite de la stat au ajuns la puţin peste 807 milioane de lei în prima jumătate a anului 2026 şi sunt de cel puţin patru ori mai mici decât cele primite în aceeaşi perioadă a anului 2025, reiese din analiza Economica.net.
Subvenţiile primite de la stat au pondere de 1,81% în veniturile FNUASS în ianuarie – iunie 2026, conform analizei Economica.net.

Primul semestru din 2025 – excedent de 1,6 miliarde lei la FNUASS

FNUASS are excedent care depăşeşte 1,6 miliarde de lei în primul semestru din 2025, arată analiza Economica.net.
Subvenţiile primite de FNUASS se ridică la 3,9 miliarde de lei în prima jumătate a anului 2025 şi sunt cel puţin duble faţă de cele virate Fondului în aceeaşi perioadă a anului 2024.
Subvenţiile plătite de stat contribuie cu 9,4% la veniturile Fondului, în primul semestru din 2025, arată analiza Economica.net.

Primul semestru din 2024 – deficit la FNUASS de 3,8 miliarde de lei

Fondul Sănătăţii a avut deficit de 3,8 miliarde de lei în primul semestru al anului 2024 şi este cu 29% mai mare decât cel din ianuarie – iunie 2023, arată analiza Economica.net.

Subvenţiile primite de la stat de Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate au ajuns la 1,48 de miliarde de lei în prima jumătate a anului 2024 şi sunt cu aproape 59% mai mici decât cele virate în aceeaşi perioadă a anului 2023, reiese din calculele Economica.net.

• Deficitul Fondului a crescut cu toată că veniturile din contribuţii de asigurări de sănătate s-au majorat cu 38% în perioada analizată (S1 2024 faţă de S1 2023). Creşterea veniturilor din contribuţii e efect direct al Legii 296/2023, a OUG 115/2023, dar şi a OUG 34 din 2024, arată analiza Economica.net. Scăderea masivă a subvenţiilor primite de la Fondul Sănătăţii explică parţial creşterea deficitului Fondului şi indică faptul că echilibrarea Fondului Sănătăţii nu se putea obţine la nivelul anului 2024 prin împovărarea celor care plăteau CASS (majoritatea măsurilor oficializate prin actele normative antemenţionate îi vizează pe cei care plăteau deja CASS, excepţie făcând eliminarea facilităţilor fiscale din construcţii şi agricultură), ci fie prin creşterea numărului de plătitori de CASS din bazinul format din 19 categorii de persoane asigurate fără plata contribuţiei, în 2024, fie prin subvenţii masive de la stat, adică din banii tuturor contribuabililor din România, reiese din analiza realizată şi publicată deja de Economica.net.

Primul semestru din 2023 – deficit de 2,9 miliarde lei la FNUASS.

FNUASS a avut deficit de 2,95 miliarde de lei, în primul semestru din 2023, şi a primit subvenţii de 3,6 miliarde de lei, arată execuţia FNUASS consultată de Economica.net la MFP.

• CNAS nu a publicat execuţia bugetului FNUASS pe primele şase luni din 2023, de aceea am folosit pentru analiză datele extrase din execuţia bugetului consolidat, în care e prezentată succint şi cea a FNUASS.

Primul semestru din 2022 – deficit de 2,2 miliarde lei la FNUASS.

FNUASS are deficit de 2,21 de miliarde de lei, în primul semestru din 2022, de cel puţin două ori mai mare decât cel avut în primul semestru din 2021, arată analiza Economica.net. Informaţia vine în contextul în care plăţile din Fond au crescut într-un ritm mai accelarat decât încasările, iar cheltuielile pentru asigurări şi asistenţă socială au urcat cu peste 45% faţă de nivelul primului semestru din 2021, reiese din analiza Economica.net.
FNUASS a primit subvenţii de la stat în valoare de peste 4,36 de miliarde de lei în primul semestru din 2022. Acestea sunt cu 12% mai mici decât cele obţinute în perioada ianuarie – iunie 2021, arată analiza Economica.net.

Primul semestru din 2021 – deficit de peste 977 de milioane de lei la FNUASS.

FNUASS a avut în primul semestru din 2021 deficit de peste 977 de milioane de lei, de peste patru ori mai mic decât cel înregistrat în aceeaşi perioadă a anului 2020, arată analiza Economica.net.
Deficitul FNUASS scade ca urmare a creşterii substanţiale a subvenţiilor primite în ianuarie – iunie 2021, arată analiza realizată şi publicată deja de Economica.net.

Subvenţiile primite la FNUASS depăşesc 1 miliard de euro în primul semestru din 2021

• Subvenţiile virate la FNUASS în primul semestru se ridică la 4,96 de miliarde de lei şi sunt de peste cinci ori mai mari decât cele primite în prima jumătate a anului 2020, arată analiza Economica.net.

Primul semestru din 2020 – deficit de 4,6 miliarde lei la FNUASS.

Subvenţii de 955 de milioane de lei în prima jumătate a anului 2020.

• CNAS nu a publicat execuţia bugetului FNUASS pe primele şase luni din 2020, de aceea am folosit pentru analiză datele extrase din execuţia bugetului consolidat, în care e prezentată succint şi cea a FNUASS.

A doua parte a analizei

Poza finanţării sistemului asigurărilor sociale de sănătate în primul semestru din 2026, efect al actelor normative care au eliminat scutiri, excepţii de la plata CASS, în special al Legii 141 din 2025: ponderea veniturilor din contribuţii, cu precădere din CASS, depăşeşte 90% din veniturile totale ale FNUASS, scade masiv şi valoarea, şi ponderea subvenţiilor primite de la stat, excedentul FNUASS ajunge la cel mai ridicat nivel din pandemie încoace, aferent perioadei analizate ianuarie – iunie, fără ajutorul subvenţiilor.

Actele normative care au eliminat scutirile de la plata CASS schimbă stuctural şi sustenabil modul în care e finanţat sistemul asigurărilor sociale de sănătate, fără ajutor artificial – subvenţii pompate de stat, arată analiza Economica.net. Cu toate acestea, deocamdată, la un an de zile de la intrarea în vigoare a Legii 141 din 2025, unii dintre asiguraţii la sistemul asigurărilor sociale de sănătate (nu putem aprecia obiectiv ponderea lor), vizaţi direct de modificările legislative descrise în analiză, ne spun ferm că nu văd efectele acestor schimbări în calitatea actului medical şi a serviciilor medicale primite în unităţile medicale de stat. O reformă radicală a finanţării asigurărilor sociale de sănătate, justificată din perspectivă strict tehnică, se poate dovedi un eşec major pentru executivul care a impus-o dacă nu ia prompt toate măsurile dure şi sustenabile pentru a creşte calitatea actului medical din unităţile medicale de stat sub toate aspectele sale relevante, dar şi pentru a depista şi pentru a sancţiona ferm frauda. Despre acest subiect voi reveni într-un material separat. 

Pilonul cel mai robust al finanţării sistemului asigurărilor sociale de sănătate sunt contribuţiile de asigurări de sănătate reţinute salariaţilor şi plătite de cei care se asigură în baza declaraţiei unice, iar din august 2025 – pensionarilor cu pensii peste 3.000 lei pentru partea din pensie care depăşeşte 3.000 lei. Ponderea lor, a contribuţiilor de asigurări, în special a CASS, depăşeşte 90% în veniturile totale ale FNUASS în primul semestru.

Ponderea veniturilor realizate din contribuţii de asigurări, în special CASS, în veniturile totale ale FNUASS a crescut cu 6,4 puncte procentuale în primul semestru din 2026 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2025, arată analiza Economica.net. Acest salt e efect marginal al Legii 141 din 2025 şi, preponderant, consecinţă a scăderii masive şi în valoare absolută, şi ca pondere în veniturile totale, a subvenţiilor primite de la stat, arată analiza Economica.net. Pentru a obţine o imagine nedistorsionată a efectelor creşterii ponderii veniturilor din CASS, am calculat distinct şi ponderea veniturilor pe surse principale de venit la FNUASS fără cele determinate direct de Legea 141 din 2025 (CASS pensii peste 3.000 lei şi CASS opţională), deci contrafactual, în lipsa reglementărilor prevăzute în Legea 141, ca să înţelegem ce măsuri sunt efectul acestei legi şi care sunt determinate de alte schimbări ale actelor normative care reglementează dimensiunea bazinului de plătitori de CASS şi sumele colectate de la ei.

Veniturile Fondului Sănătăţii şi ponderea lor în primul semestru din 2026

• Contribuţii de asigurări, în special CASS, care au pondere de 90,05% în veniturile totale ale FNUASS, în primul semestru din 2026, arată analiza Economica.net.
• Taxa clawback are pondere de 8,1% în veniturile totale ale Fondului Sănătăţii în prima jumătate a anului 2026, potrivit calculelor Economica.net.
• Subvenţiile primite de la stat au pondere de 1,81% în veniturile FNUASS în ianuarie – iunie 2026, conform analizei Economica.net.

Spre comparaţie, înainte de intrarea în vigoare a Legii 141 din 2025 am avut următoarea structură de venituri la FNUASS

Veniturile Fondului Sănătăţii şi ponderea lor în primul semestru din 2025

• Contribuţii de asigurări, în special CASS, care aduc 83,6% din veniturile totale ale FNUASS.
• Taxa clawback plătită de deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor, care contribuie în proporţie de 6,9% la veniturile totale în primul semestru din 2025.
• Subvenţiile plătite de stat care contribuie cu 9,4% la veniturile Fondului, în prima jumătate a anului 2025, arată analiza Economica.net.

Pe larg acum

FNUASS a avut venituri totale de 44,3 miliarde de lei în prima jumătate a anului 2026, cu 7% mai mari decât cele înregistrate în aceeaşi perioadă a anului 2025.
Veniturile realizate din contribuţii de asigurări au ajuns la 39,95 de miliarde de lei în primul semestru din 2026 şi sunt cu aproape 16% mai mari decât cele realizate la Fond în aceeaşi perioadă a anului 2025, arată analiza Economica.net.

• Pe lângă încasările din CASS reţinută din salariile angajaţilor din România, virată la ANAF şi de acolo la FNUASS, în aceste sume intră veniturile din asigurarea opţională a persoanelor fizice care nu sunt salariate pentru concedii şi indemnizaţii de concedii medicale, veniturile aferente CASS plătite de oamenii cu venituri extrasalariale prin intermediul declaraţiei unice trimise la Fisc, precum şi veniturile din contribuţia asiguratorie pentru muncă (CAM) pentru concedii şi indemnizaţii, arată analiza Economica.net.
  Începând cu 1 ianuarie 2024 din contribuţia asiguratorie pentru muncă (CAM) de 2,25%, încasată la bugetul de stat, se distribuie lunar, până la sfârşitul lunii în curs, o cotă de 30%, care se face venit la bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări de Sănătate (FNUASS) pentru plata concediilor medicale, în acord cu dispoziţiile Legii nr. 421 din 2023.
• Începând cu luna august 2025, în veniturile din contribuţii de asigurări intră şi CASS reţinută de Casele de Pensii pensionarilor pentru partea din pensie care depăşeşte 3.000 de lei.

Eliminarea excepţiei de la plata CASS a condus la venituri totale de 2,8 miliarde de lei în primul semestru din 2026, arată analiza Economica.net.

Din această sumă, 2,77 miliarde de lei este suma virată la FNUASS de către Casele de Pensii care au reţinut CASS din pensiile care depăşesc pragul de 3.000 de lei lunar, pentru partea din pensie care depăşeşte acest nivel, în ianuarie – iunie 2026, conform analizei Economica.net asupra execuţiei FNUASS.

Ponderea veniturilor realizate la FNUASS din pensiile care depăşesc 3.000 de lei în veniturile totale din contribuţii de asigurări e de 6,95% în primul semestru din 2026.
Ponderea veniturilor realizate la FNUASS din pensiile care depăşesc 3.000 de lei în veniturile totale ale Fondului Sănătăţii e de 6,26% în prima jumătate a anului 2026, arată analiza Economica.net.

Aproape 48 de milioane de lei e suma virată de ANAF la FNUASS în primele şase luni din 2026, plătită de către persoanele fizice care s-au asigurat opţional la sănătate, fie pentru că li s-a eliminat prin lege categoria de coasigurat, în baza căreia au fost asiguraţi la sănătate fără plata CASS, fie pentru că nu au venituri şi s-au asigurat opţional, dar de acum plătesc prima tranşă a CASS datorate chiar la momentul când trimit declaraţia unică la Fisc, arată analiza Economica.net.

Creşterea cu 16% a sumelor realizate din contribuţii de asigurări la FNUASS în primele şase luni din 2026 faţă de aceeaşi perioadă din 2025 se datorează următoarelor decizii ale executivului:

Începând cu 1 ianuarie 2024 tichetele de masă acordate salariaţilor sunt incluse în baza de calcul al CASS, măsură oficializată prin Legea 296/2023.
Începând cu 1 ianuarie 2024 unele indemnizaţii de concediu medical au intrat în baza de calcul al CASS, urmând ca din 12 aprilie 2024 executivul să restrângă sfera de aplicare a CASS asupra indemnizaţiilor de concediu medical, arată analiza Economica.net.
În perioada ianuarie – 11 aprilie 2024, unele indemnizaţii de concediu medical (cu excepţia celor acordate ca urmare a accidentelor de muncă sau a unor boli profesionale). Amintim că includerea unor indemnizaţii de concediu medical în baza de calcul al CASS în forma antemenţionată e prevăzută în OUG 115 din 2023.
Începând cu 12 aprilie 2024, codurile de indemnizaţii de concedii medicale pentru care e reţinută CASS sunt: cod 01 (boală obişnuită), cod 07 (carantină), cod 10 (reducerea cu 25% a duratei normale de lucru), reiese din OUG 34/2024, analizată de Economica.net.
Sunt scutite de la plata CASS indemnizaţiile de concediu medical ale persoanelor aflate în concediu de maternitate, pentru îngrijirea copilului bolnav, pentru îngrijirea pacientului cu afecţiuni oncologice, pentru boli oncologice, pentru TBC, HIV/SIDA, pentru boli cardiovasculare, arsuri grave (marii arşi), dar şi pentru urgenţe medico-chirurgicale.
Începând cu luna noiembrie 2023 angajaţilor din construcţii, din sectorul agricol şi din industria alimentară li se reţine CASS în cotă de 10% din salariul brut, la fel ca celorlaţi salariaţi din economie, în acord cu dispoziţiile Legii 296/2023, actul normativ care elimină unele facilităţi fiscale acordate acestor categorii de salariaţi, conform unei analize Economica.net pe baza actelor normative care reglementează taxarea salariilor din aceste domenii. Corelativ, la 1 noiembrie 2023 a intrat în vigoare majorarea salariilor minime brute din construcţii, industria alimentară şi sectorul agricol, oficializată prin OUG nr. 93/2023.
Începând cu luna august 2025, pensionarilor cu pensii peste 3.000 de lei li se reţine lunar, de către Casele de Pensii, CASS pentru partea din pensie care depăşeşte 3.000 de lei. Aceşti bani sunt viraţi la FNUASS de către Casele de Pensii, potrivit analizei Economica.net asupra Legii 141 din 2025.

A doua sursă de bani la FNUASS – producătorii de medicamente care plătesc o taxă iniţial propusă ca provizorie care a devenit definitivă

Încasările din taxa clawback, plătită de deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor, au ajuns la 3,59 de miliarde de lei în prima jumătate a anului 2026 şi sunt cu aproape 25% mai mari decât cele înregistrate în aceeaşi perioadă a anului 2025, arată analiza Economica.net.

Subvenţiile nu mai contează în veniturile totale ale FNUASS, semnal puternic că actele normative care au eliminat scutiri de la plata CASS produc efecte concrete, măsurabile, care nu pot fi puse la îndoială prin interpretări ideologizate ale finanţării sănătăţii, arată analiza Economica.net.

Subvenţiile primite de la stat au ajuns la puţin peste 807 milioane de lei în prima jumătate a anului 2026 şi sunt de cel puţin patru ori mai mici decât cele primite în aceeaşi perioadă a anului 2025, reiese din analiza Economica.net.

Cum au fost cheltuiţi bani colectaţi la Fondul Sănătăţii

Plăţile totale făcute din FNUASS se ridică la aproape 42,2 miliarde de lei în prima jumătate a anului 2026 şi sunt cu 6% mai mari decât cele efectuate în aceeaşi perioadă a anului 2025.

Pentru produse farmaceutice, materiale sanitare, dispozitive medicale, acordate pacienţilor în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, am plătit din FNUASS 14,4 miliarde lei, în primul semestru din 2026, cu 9% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului 2025.

Pentru serviciile medicale acordate în spitale pacienţilor în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate, am plătit 8,7 miliarde de lei în primul semestru din 2026, cu 5% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului 2025.

Plătim din Fondul Sănătăţii pentru creşterile salariale acordate personalului din spitalele publice, de-a lungul timpul, în baza legii salarizării unitare, aproape la fel de mult ca pentru serviciile medicale decontate asiguraţilor în spitale.  

Transferurile între unităţi ale administraţiei publice depăşesc 8,5 miliarde de lei în primul semestru din 2026 şi suma de la acest capitol e în scădere nesemnificativă faţă de cea plătită în aceeaşi perioadă a anului 2025. Cei mai mulţi de la acest capitol sunt transferuri către spitalele publice pentru a acoperi majorările salariale acordate, de-a lungul timpului, în baza salarizării unitare, conform analizei Economica.net.

• Suma de la acest capitol (program bugetar) reprezintă cheltuielile determinate de creșterile salariale de care beneficiază personalul din unitățile sanitare publice/unitățile care au ca asociat unic unitățile administrativ teritoriale, aflate în relație contractuală cu Casa de Asigurări de Sănătate, în baza legii salarizării unitare.

Pentru serviciile medicale acordate pacienţilor în ambulator, în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate, am plătit 7,1 miliarde de lei în primul semestru din 2026, cu 16% mai mult decât în prima jumătate a anului 2025.

Pentru asigurări şi asistenţă socială, acordate asiguraţilor din FNUASS, am plătit 2,2 miliarde de lei în ianuarie – iunie 2026, cu aproape 7% mai puţin decât în aceeaşi perioadă a anului 2025.

Legea 141 din 2025 a adus cele mai profunde schimbări în finanţarea sistemului asigurărilor sociale de sănătate. Amintim acum doar eliminarea categoriei de coasigurat, scutit de la plata CASS, măsură evitată sistematic de toate guvernele anterioare, pentru că e nepopulară şi are un cost semnificativ pentru executivul care îşi asumă această schimbare în capitalul politic pierdut. 

• Peste 650.000 de oameni aveau statutul de coasiguraţi la sănătate în august 2025, data intrării în vigoare a Legii 141 din 2025.

Până la intrarea în vigoare a Legii 141 din 2025, în august 2025, Fondul Sănătăţii, din care e finanţat în mare măsură sistemul asigurărilor sociale de sănătate, a acumulat deficit semnificativ pe parcursul fiecărui an, din cauza numărului mic de plătitori de CASS care susţin sistemul asigurărilor sociale de sănătate, împreună cu deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor care plătesc taxa clawback. Acest deficit a fost acoperit până la finalul fiecărui an parţial sau total prin subvenţii semnificative virate de stat.

Finanţarea sistemului asigurărilor sociale de sănătate până la intrarea în vigoare a Legii 141 din 2025:

Introducerea taxelor în sănătate începând cu 2023, despre care am scris mai sus, a crescut valoarea veniturilor realizate din CASS la FNUASS, dar s-a dovedit totuşi insuficientă pentru a aduce Fondul Sănătăţii în echilibru, în contextul în care doar 6,1 milioane de oameni au contribuit efectiv la sistemul asigurărilor sociale de sănătate prin plata contribuţiei (CASS), unii dintre ei chiar de mai multe ori pentru fiecare dintre veniturile încasate, arată o analiză realizată şi publicată Economica.net pe baza datelor CNAS, ANAF şi ale Inspecţiei Muncii.
Reamintim că puţin peste 20 de milioane de oameni au fost înscrişi pe listele medicilor de familie în 2023. Dintre ei, 3,6 milioane de români au fost neasiguraţi la sistemul asigurărilor sociale de sănătate şi au avut dreptul doar la servicii cuprinse în pachetul minimal, tot mai extins de CNAS în ultimii ani.

Scăderea valorii şi a ponderii subvenţiilor de la stat, virate la FNUASS, se putea face fie prin împovărarea celor care contribuie deja la sănătate, care dacă au mai multe categorii de venit şi surse de venit, plătesc CASS pentru majoritatea acestora, fie prin obligarea categoriilor de persoane asigurate fără plata contribuţiei să contribuie şi ele la Fondul Sănătăţii.

Cea mai nepopulară măsură dintre cele amintite, care vizează creşterea numărului de plătitori de CASS din bazinul celor asiguraţi fără plata CASS, a fost aplicată în două etape de guvern. În prima etapă – prin eliminarea facilităţilor fiscale pentru angajaţii din construcţii şi sectorul agricol, potrivit analizelor publicate de Economica.net. Ulterior – prin Legea 141 din 2025.

Cum funcţionează azi sistemul asigurărilor sociale de sănătate

Asiguraţii la sănătate sănătoşi plătesc pentru cei bolnavi. Contribuim inclusiv pentru cei care nu îşi pot permite să plătească CASS. Guvernele care ne-au condus de-a lungul timpului, începând cu anul 1999 de când s-a înfiinţat CNAS, au extins bazinul celor care au considerat decidenţii că nu îşi pot permite să plătească CASS, asigurându-i astfel fără plata CASS.

Asiguraţii la sănătate, cu sau fără plata contribuţiei, beneficiază de serviciile medicale cuprinse în pachetul de bază, indiferent dacă şi cât au cotizat la sănătate.
Nu beneficiem de servicii medicale decontate de Casa de Asigurări de Sănătate condiţionaţi de valoarea contribuţiei plătite la sănătate.