Bolojan lasă moştenire o reformă istorică în finanţarea sistemului asigurărilor sociale de sănătate care a crescut bazinul de plătitori de CASS cu cel puţin 2,6 milioane de oameni

Adaugă-ne ca sursă preferată

La 23 iunie 2025 Bolojan a fost confirmat de Camera Deputaților în funcţia de premier al României.

Guvernul Bolojan a fost demis prin moţiune de cenzură marţi, 5 mai 2026.

Ce a găsit Bolojan la Fondul Sănătăţii

• Precizare pentru claritate: în iunie, la preluarea conducerii Guvernului, cea mai recentă execuţia a FNUASS a vizat primele patru luni ale anului 2025. Voi folosi ca referinţă în acest articol această execuţie a bugetului FNUASS, care surprinde finanţarea FNUASS la momentul preluării funcţiei de premier de Bolojan.

Bolojan a găsit deficit de 3,5 miliarde de lei la Fondul Sănătăţii în primele patru luni din 2025

Fondul Naţional Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate, din care e finanţat în mare parte sistemul asigurărilor sociale de sănătate, a avut deficit de 3,5 miliarde de lei în primele patru luni ale anului 2025, cu 13% mai mic decât cel înregistrat în aceeaşi perioadă a anului 2024.

Deciziile guvernului cu efecte începând cu anul 2023 au crescut semnificativ şi veniturile din contribuţii de asigurări, şi ponderea lor în veniturile FNUASS. Le amintesc succint:

• Începând cu luna noiembrie 2023 angajaţilor din construcţii, din sectorul agricol şi din industria alimentară li se reţine CASS în cotă de 10% din salariul brut, la fel ca celorlaţi salariaţi din economie, în acord cu dispoziţiile Legii 296/2023, actul normativ care elimină unele facilităţi fiscale acordate acestor categorii de salariaţi, conform unei analize Economica.net pe baza actelor normative care reglementează taxarea salariilor din aceste domenii. Corelativ, la 1 noiembrie 2023 a intrat în vigoare majorarea salariilor minime brute din construcţii, industria alimentară şi sectorul agricol, oficializată prin OUG nr. 93/2023.
• Începând cu 1 ianuarie 2024 tichetele de masă acordate salariaţilor sunt incluse în baza de calcul al CASS, măsură oficializată prin Legea 296/2023.
• Începând cu 1 ianuarie 2024 unele indemnizaţii de concediu medical au intrat în baza de calcul al CASS, urmând ca din 12 aprilie 2024 executivul să restrângă sfera de aplicare a CASS asupra indemnizaţiilor de concediu medical, arată analiza Economica.net.
• În perioada ianuarie – 11 aprilie 2024, unele indemnizaţii de concediu medical (cu excepţia celor acordate ca urmare a accidentelor de muncă sau a unor boli profesionale). Amintim că includerea unor indemnizaţii de concediu medical în baza de calcul al CASS în forma antemenţionată e prevăzută în OUG 115 din 2023.
• Începând cu 12 aprilie 2024, codurile de indemnizaţii de concedii medicale pentru care e reţinută CASS sunt: cod 01 (boală obişnuită), cod 07 (carantină), cod 10 (reducerea cu 25% a duratei normale de lucru), reiese din OUG 34/2024, analizată de Economica.net.
  Sunt scutite de la plata CASS indemnizaţiile de concediu medical ale persoanelor aflate în concediu de maternitate, pentru îngrijirea copilului bolnav, pentru îngrijirea pacientului cu afecţiuni oncologice, pentru boli oncologice, pentru TBC, HIV/SIDA, pentru boli cardiovasculare, arsuri grave (marii arşi), dar şi pentru urgenţe medico-chirurgicale.

Totuşi, măsurile executivului s-au dovedit insuficiente ca să aducă Fondul în echilibru în primele patru luni din 2025, fiindcă doar 6,1 milioane de oameni plăteau efectiv CASS (salariaţi şi persoane fizice care o achită prin declaraţia unică pentru veniturile extrasalariale obţinute) dintr-un bazin de 16 milioane de asiguraţi la sistemul asigurărilor sociale de sănătate, potrivit unei analize realizate de Economica.net.

• Sistemul asigurărilor sociale de sănătate din România e finanţat în mare parte din Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS). Fondul este gestionat de CNAS, iar veniturile sale au fost formate la momentul preluării funcţiei de premier de Bolojan din contribuţiile de asigurări de sănătate (CASS) reţinute din salariile angajaţilor, virate la ANAF şi de acolo la Fondul Sănătăţii, din CASS datorată de unele persoane cu venituri extrasalariale, care o achită plafonat la ANAF, în baza declaraţiei unice depuse la Fisc, din taxa clawback plătită de deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor şi din subvenţii.
  Din banii stânşi la Fondul Sănătăţii, CNAS le plăteşte, prin intermediul Caselor judeţene de Asigurări de Sănătate din ţară, CASMB şi CASAOPSNAJ, medicilor, dar şi celorlalţi furnizori de servicii medicale care au încheiat contracte cu Casele de Asigurări de Sănătate, serviciile medicale, medicamentele şi dispozitivele medicale acordate pacienţilor. Din Fondul Sănătăţii sunt viraţi bani către spitale ca să acopere majorările de venituri acordate personalului medico-sanitar şi auxiliar, în baza legii salarizării unice.

Cum funcţionează sistemul asigurărilor sociale de sănătate guvernat de principiul solidarităţii şi subsidiarităţii în constituirea şi utilizare fondurilor FNUASS: 

Asiguraţii sănătoşi contribuie la sănătate astfel încât cei bolnavi de cancere, de boli rare, care au nevoie de transplant, de operaţii complexe, dar nu numai, să primească tratament (servicii medicale) decontat de Casa de Asigurări de Sănătate, indiferent că li s-a reţinut CASS la salariul minim, că s-au asigurat opţional la sănătate sau că li s-a reţinut CASS la un salariu de 10.000 de euro lunar.

Contribuim inclusiv pentru cei care nu-şi permit să plătească CASS. Atenţie, însă! Guvernele care ne-au condus începând cu anul 1999 de când s-a înfiinţat CNAS au extins bazinul celor care au considerat că nu îşi pot permite să plătească CASS, asigurându-i astfel la sănătate fără plata CASS.

Asiguraţii la sănătate, cu sau fără plata contribuţiei, beneficiază de serviciile medicale cuprinse în pachetul de bază, indiferent dacă şi cât au cotizat la sănătate.
Nu beneficiem de servicii medicale decontate de Casa de Asigurări de Sănătate condiţionaţi de valoarea contribuţiei plătite la sistemul asigurărilor sociale de sănătate.

Ce surse de venit a găsit Bolojan la FNUASS

FNUASS a avut trei surse de bani: din CASS, din taxa clawback, subvenţiile primite de la stat, în această succesiune, în primele patru luni din 2025.

Veniturile la Fondul Sănătăţii din contribuţii de asigurări, cu precădere din CASS, au reprezentat peste 92% din veniturile totale ale FNUASS în primele patru luni ale anului 2025.

Deciziile guvernului privind introducerea taxelor în sănătate începând cu 2023, detaliate pe larg în articol, au două efecte directe notabile:

Primul: creşterea ponderii veniturilor din contribuţii de asigurări, cu precădere din CASS, în veniturile totale ale FNUASS cu peste 14 puncte procentuale în ianuarie – aprilie 2025 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2023, arată analiza Economica.net.

Al doilea efect: creşterea veniturilor din contribuţii de asigurări, CASS în special, cu 55% în ianuarie – aprilie 2025 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2023.

Cum interpretăm avizat aceste dinamici

Introducerea taxelor din sănătate începând cu 2023 a crescut valoarea veniturilor realizate la Fond din CASS şi ponderea lor în veniturile FNUASS, dar s-a dovedit insuficientă ca să aducă Fondul Sănătăţii în echilibru în primele patru luni din 2025, în contextul în care la acea vreme doar 6,1 milioane de oameni au contribuit efectiv la sistemul asigurărilor sociale de sănătate prin plata contribuţiei (CASS), unii dintre ei chiar de mai multe ori pentru fiecare dintre veniturile încasate, dintr-un bazin format din 16 milioane de asiguraţi la sistemul asigurărilor sociale de sănătate, conform unei ample analize realizate şi publicate deja de Economica.net.

Bolojan a găsit FNUASS finanţat din contribuţiile plătite efectiv de cei circa 6 milioane de salariaţi, de persoanele fizice care plătesc CASS plafonată prin declaraţia unică, de taxa clawback plătită de deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor, care împreună (CASS şi taxa clawback) au susţinut circa 16,1 milioane de oameni asiguraţi la sistemul asigurărilor sociale de sănătate, arată analizele realizate de Economica.net.

Fondul a continuat să aibă deficit în ciuda introducerii taxelor din sănătate începând cu 2023. Am spus deja că deficitul găsit de Bolojan la FNUASS a ajuns la 3,5 miliarde de lei în primele patru luni din 2025.

Fondul Sănătăţii, din care e finanţat în mare măsură sistemul asigurărilor sociale de sănătate, a acumulat deficit semnificativ pe parcursul fiecărui an, din cauza numărului mic de plătitori de CASS care susţin sistemul asigurărilor sociale de sănătate, împreună cu deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor care plătesc taxa clawback.

Practica la care au recurs guvernele anterioare, pentru a acoperi parţial sau total deficitul FNUASS, şi ca să nu recurgă la măsuri corecte, dar necesare care vizează eliminarea scutirii de la plata CASS pentru categoriile exceptate, a vizat creşterea subvenţiilor de la stat. Reţineţi însă că majorarea subvenţiilor de la stat pentru a acoperi parţial, total deficitul FNUASS implică obligatoriu un preţ implicit plătit de cetăţeni mai târziu, prin taxe şi impozite mărite.

Scăderea valorii şi a ponderii subvenţiilor de la stat, virate la FNUASS, se poate face fie prin împovărarea celor care contribuie deja la sănătate, care dacă au mai multe categorii de venit şi surse de venit, plătesc CASS pentru majoritatea acestora, fie prin obligarea categoriilor de persoane asigurate fără plata contribuţiei să contribuie şi ele la Fondul Sănătăţii.

Cea mai nepopulară şi necesară, corectă măsură dintre cele amintite, care vizează creşterea numărului de plătitori de CASS din bazinul celor asiguraţi fără plata CASS, a intrat în vizorul guvernului doar parţial, prin eliminarea facilităţilor fiscale pentru angajaţii din construcţii şi sectorul agricol, potrivit analizelor publicate de Economica.net (am arătat mai sus).

În august 2025 a intrat în vigoare Legea 141 din 2025 care a adus cele mai profunde schimbări în finanţarea sistemului asigurărilor sociale de sănătate din ultimii 27 de ani, schimbări obligatorii pentru a corecta distorsiuni istorice în finanţarea acestui sistem, arată analizele Economica.net, singura publicaţie din România care analizează lunar, de cel puţin 10 ani, execuţia FNUASS.

Legea 141 din 2025, iniţiată de guvernul Bolojan, a reuşit să elimine categoria de coasigurat la sănătate, măsură cerută discret de tehnocraţii din sistemul sanitar care înţeleg avizat deci mecanismele finanţării sistemului asigurărilor sociale de sănătate, dar pe care niciun guvern anterior nu şi-a dorit să o pună în aplicare.

Guvernul Bolojan a eliminat scutirea de la plata CASS pentru aproape 2,6 milioane de români. Aceştia au încetat să mai fie asiguraţi la sănătate fără plata contribuţiei.

Pe de o parte, următoarelor categorii de persoane li se reţine CASS în cotă de 10% din venit, începând cu luna august 2025:

• pensionarii cu venituri peste 3.000 lei (1.960.804 persoane). Aceestora li se reţine CASS pentru partea din pensie care depășește pragul de 3.000 lei;
• persoanele fizice care beneficiază de venit minim de incluziune  – ajutor social (323.542 de persoane);
• veteranii, revoluţionarii, beneficiarii de legi speciale (141.376 de persoane);
• persoanele care se află în concediu de acomodare sau de creștere și îngrijire copil (127.054 persoane).
• oamenii care beneficiază de indemnizaţie de şomaj (44.090 de persoane).

Pe de altă parte, următoarele categorii de persoane nu mai sunt scutite de la plata CASS, iar din septembrie 2025 pentru ele e opţională asigurarea la sănătate:

Persoane coasigurate

După 1 septembrie 2025 dacă vor dori să beneficieze de servicii medicale din pachetul de bază, decontate de Casa de Asigurări de Sănătate, atunci persoanele care le au în întreţinere vor plăti pentru ele CASS aplicată la 6 salarii minime brute pe economie, asigurându-le opţional la sănătate prin declaraţia unică. Dacă nu se vor asigura opţional la sănătate, atunci vor rămâne neasigurate şi vor putea beneficia doar de servicii medicale cuprinse în pachetul minimal, arată analiza Economica.net.
Coasiguraţi pot fi doar soţul, soţia, părinţii fără venituri fiscalizate proprii. Atenţie! Copiii nu sunt coasiguraţi, drept care modificările prezentate mai sus nu-i vizează.
Puţin peste 650.000 de oameni au fost coasiguraţi la sistemul asigurărilor sociale de sănătate, arată date oficiale obţinute de Economica.net.

Personalul monahal

Personalul monahal, format din circa 2.500 de oameni, a avut calitatea de asigurat la sănătate până la data de 1 septembrie 2025.
După 1 septembrie 2025 dacă aceşti oameni vor dori să beneficieze de servicii medicale din pachetul de bază, decontate de Casa de Asigurări de Sănătate, vor plăti CASS aplicată la 6 salarii minime brute pe economie, asigurându-se opţional la sănătate prin declaraţia unică. Dacă nu se vor asigura opţional la sănătate, atunci vor rămâne neasiguraţi şi vor putea beneficia doar de servicii medicale cuprinse în pachetul minimal, arată analiza Economica.net.

Altă schimbare importantă din Legea 141 din 2025

Au scăzut indemnizaţiile de concediu medical pentru boală obişnuită pentru concediile scurte astfel încît să fie descurajată acordarea nejustificată şi abuzivă a acestora:

Cuantumul brut lunar al indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de boli obişnuite se va determina raportat la fiecare episod de boală, astfel:

• prin aplicarea procentului de 55% asupra bazei de calcul (salariul brut – în cele mai multe cazuri) pentru certificatele de concediu medical eliberate pentru o perioadă de până la 7 zile de incapacitate temporară de muncă;
• prin aplicarea procentului de 65% asupra bazei de calcul pentru certificatele de concediu medical eliberate pentru o perioadă cuprinsă între 8 și 14 zile de incapacitate temporară de muncă;
• prin aplicarea procentului de 75% asupra bazei de calcul pentru certificatele de concediu medical eliberate pentru o perioadă de peste 15 zile de incapacitate temporară de muncă.

Cuantumul brut lunar al indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă pentru bolile cardiovasculare se determină prin aplicarea procentului de 75% asupra bazei de calcul.
Prevederile antemenţionate privind ajustarea indemnizaţiilor de concediu medical au intrat în vigoare la data de 1 august 2025.

Ce lasă moştenire Bolojan la Fondul Sănătăţii

• Cea mai recentă execuţie a FNUASS e cea din primele trei luni ale anului 2026.

Deficit semnificativ mai mic decât în urmă cu un an

Fondul Naţional Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate (FNUASS) a avut deficit de circa 506 milioane de lei în primul trimestru al anului 2026, de peste cinci ori mai mic decât cel cu care a încheiat primele trei luni ale anului 2025, arată analiza Economica.net.

Veniturile din contribuţii de asigurări, în special din CASS, au ajuns la 18,6 miliarde de lei în primul trimestru din 2026 şi sunt cu aproape 16% mai mari decât cele realizate în aceeaşi perioadă a anului 2025.

Cât din aceşti bani sunt efectul direct al Legii 141 din 2025:

Aproape 1,38 de miliarde de lei e suma virată la FNUASS de către Casele de Pensii care au reţinut CASS din pensiile care depăşesc pragul de 3.000 de lei lunar, pentru partea din pensie care depăşeşte acest nivel, în primul trimestru al anului 2026, conform analizei Economica.net asupra execuţiei FNUASS.

Peste 15 milioane de lei e suma virată de ANAF la FNUASS în primele trei luni ale anului 2026, plătită de către persoanele fizice care s-au asigurat opţional la sănătate, fie pentru că li s-a eliminat prin lege categoria de coasigurat, în baza căreia au fost asiguraţi la sănătate fără plata CASS, fie pentru că nu au venituri şi s-au asigurat opţional, dar de acum plătesc prima tranşă a CASS datorate chiar la momentul când trimit declaraţia unică la Fisc, reiese din analiza Economica.net.

Cât contează aceşti bani în veniturile Fondului Sănătăţii

CASS reţinută din pensiile de peste 3.000 de lei a contribuit cu 6,6% la veniturile totale ale FNUASS în primul trimestru, arată analiza Economica.net.

Ponderea veniturilor din CASS reţinute exclusiv ca urmare a aplicare a Legii 141 din 2025 (din pensiile peste 3.000 de lei, din asigurarea opţională a celor care au încetat să mai fie scutiţi de la plata CASS) în veniturile totale din contribuţii de asigurări în primele trei luni e de 7,46% în primul trimestru.

Ponderea veniturilor din CASS reţinute exclusiv ca urmare a aplicare a Legii 141 din 2025 (din pensiile peste 3.000 de lei, din asigurarea opţională a celor care au încetat să mai fie scutiţi de la plata CASS) în veniturile totale ale FNUASS în primul trimestru e de 6,7%, potrivit analizei Economica.net.

Precizare importantă

După citirea sutelor de mesaje primite cu privire la impactul Legii 141 din 2025 asupra sistemului sanitar, le atrag atenţia cititorilor, fără să fac judecăţi de valoare, asupra unei confuzii pe care ei o fac din neştiinţă: cazurile de malpraxis dovedite sau nu, lipsa empatiei personalului din spital, orice alte nereguli în relaţia pacient, aparţinător şi medic, asistente, infirmiere şi alte categorii de personal din spital, infecţiile intraspitaliceşti NU sunt nici direct, nici indirect cauzate de finanţarea sistemului asigurărilor sociale de sănătate. Principalul vinovat pentru majoritatea acestor probleme, enumerate mai sus, care nu ţin de finanţarea sistemului asigurărilor sociale de sănătate şi care implicit nu sunt consecinţele aplicării Legii 141 din 2025, este managerul spitalului care cunoaşte şi tolerează aceste practici abuzive.
Şi mai clar: schimbările aduse finanţării sistemului asigurărilor sociale de sănătate prin Legea 141 din 2025 – lărgirea bazinului de plătitori de CASS – oportune şi necesare – nu îşi propun şi nici nu e scopul lor să rezolve probleme din spitale care ţin strict de conducerea unităţii sanitare.

Părerea avizată a autoarei despre efectele Legii 141 din 2025 poate fi citită aici