EXCLUSIV Schimbarea deceniului pentru 9 milioane de viitori pensionari rămâne în aer. Noua lege pentru plata pensiilor private, amânată pe termen nedeterminat. Banii din conturi, retrași în plată unică încă multă vreme – Surse
:format(jpg):quality(80)/https://www.economica.net/wp-content/uploads/2024/11/bolojan-432545645-747x420.webp)
În acest moment doar o parte din Uniunea Salvați România (USR) mai susține fără rețineri noua lege privind plata pensiilor private, care a stârnit ample discuții în condițiile în care limitează masiv plățile unice ale activului din conturile celor 9 milioane de participanți la sistem, arată, pentru Economica, surse politice și administrative. Mai precis, explică sursele citate, chiar premierul Ilie Bolojan, altfel susținător al schimbărilor, a decis să aloce mai mult timp pentru a analiza mai atent noul sistem de plată propus, dar și pentru discuții cu partidele de la guvernare și cu părțile implicate în sistem. Este luată în calcul inclusiv inițierea unei dezbateri ample, la nivel național, în ceea ce privește noua lege pentru plata pensiilor.
„Oricum ar fi, este nevoie de o lege pentru plata pensiilor. Era nevoie de acum 13 – 14 ani. Acum o cere inclusiv OECD, deși nu impune o anumită formulă. Ce a apărut acum, proiectul conceput de ASF, poate fi o bună bază de pornire, dar a apărut oarecum din senin și este nevoie de discuții mai ample, lucru pe care cred că l-a înțeles și premierul. Sunt multe aspecte de clarificat, inclusiv posibilitatea ca fondurile de plată să fie administrate din altă țară decât România sau cât de potrivit este să limitezi accesul la active în Pilonul III, care este o pensie eminamente privată pentru care oamenii au semnat niște contracte, iar administratorii și-au luat angajamente. Este legitimă și întrebarea de ce trebuie înființate neapărat fonduri speciale pentru plată, deci o nouă formă de birocrație, dacă există deja fondurile de pensii. Poate nici nivelul comisioanelor propuse nu este atât de mic. În orice caz, vor mai fi discuții”, ne-a declarat o sursă politică apropiată situației. În acest context sunt șanse ca adoptarea legii să nu se întâmple nici anul acesta, spun alte surse. Astfel, rămân încă o bună perioadă în vigoare actualele posibilități de a încasa pensia privată, anume integral sau în tranșe, pe maximum cinci ani.
Nu ar fi pentru prima dată când în Guvern sau în Parlament este avansat mai degrabă discret un proiect pentru legea de plată a pensiilor, se nasc discuții aprinse atunci când el apare în public și apoi proiectul este abandonat. Au mai existat numeroase astfel de încercări, inclusiv cu proiecte de lege aproape similare cu cel de acum, ultima notabilă fiind în timpul Guvernului Cioloș. Astfel de încercări au mai fost și în 2010 – 2011, mai mult decât atât, așa cum arăta și președintele Asociației pentru Pensii Administrate Privat (APAPR), Radu Crăciun, între ASF și Ministerul Muncii există discuții pe actuala formă a proiectului încă de acum trei – patru ani. În această perioadă, mai spune Crăciun, au fost consultați și administratorii.
Ce spune proiectul actual, ce preferințe au românii, cum este în alte țări și ce cred cei care au construit actul normativ
Amintim că pe masa Guvernului a ajuns un proiect de lege care reglementează plata pensiei private, act normativ care, de altfel, ar fi trebuit adoptat deja din urmă cu peste 13 ani, la trei ani de la debutul sistemului, așa cum prevedea chiar legea de înființare.
AICI pe scurt și cu imagini despre cum funcționează cele două forme de a încasa pensia
AICI Legea privind plata pensiilor private
Principala modificare vizată de actul normativ amintit este eliminarea posibilității ca activul deținut de contributor să fie plătit în tranșă unică, adică omul să ridice banii din cont atunci când i se naște dreptul la pensie, așa cum se întâmplă acum. În acest context, primul aspect care merită amintit este că din cei aproape 200.000 de români care au încasat deja pensia de Pilon II în perioada ianuarie 2016 (când au început să fie vizibile plățile) – 30 martie 2025 (ultimele date ASF), peste 75% au optat pentru plata unică, sistem care nu va mai fi disponibil dacă legea de plată trece în forma propusă în prezent. Aceasta în ciuda faptului că aveau la dispoziție și posibilitatea de a încasa banii eșalonat, pe cinci ani, iar această a doua variantă le-ar fi adus și o reducere a taxării.
Așadar, cel puțin la actualul nivel al activului din conturile celor 9 milioane de participanți (8,3 milioane cu contribuție obligatorie în P2), plata unică este clar preferată, iar eliminarea ei va aduce nemulțumiri. În prezent, plata pensiei se face în baza unei norme ASF care propune cele două variante prezentate mai sus, adică plata integrală sau plata eșalonată, pe cinci ani. Propunerea legislativă discutată deja de Guvern, în primă lectură, vine și spune că plata pensiei se va face fie cu programare, pe maximum 10 ani și într-o sumă lunară egală cu indemnizația socială, fie sub formă de pensie viageră, cu o sumă lunară calculată de actuari. De ce ia România această decizie? Oficial sunt invocate impuneri europene sau de la nivelul OECD, însă lucrurile nu stau întocmai astfel, iar asupra acestui subiect vom reveni zilele următoare, pentru că Europa și mai ales OECD oferă modele mult mai liberale și mai orientate spre participanți.
În sistem sunt acum peste 36 de miliarde de euro, însemnând deja peste 10% din Produsul Intern Brut (PIB). Amintim că în sistemul de pensii administrate privat, Pilonul II, au intrat automat, la lansarea din 2009, toți salariații români cu vârsta între 18 și 35 de ani. De atunci, au intrat, de asemenea automat, toți debutanții în piața muncii. În condițiile în care angajatorii lor fac viramente către sistemul de asigurări sociale 4,75 puncte procentuale din contribuția totală de 25 de puncte procentuale pentru pensie merg automat în sistemul administrat privat.