1EUR = 4.7627 RON | Bucureşti 26 º

Finanţe şi bănci

Preţul ratei reduse: Banca ia mai mulţi bani în final, chiar la creditul cu care Guvernul s-a dus la FMI

Propunerea Guvernului de înjumătăţire a ratelor timp de doi ani, urmată de acordarea unui credit fiscal în următorii doi ajută clienţii bănclior, însă doar pe termen scurt: chiar la creditul cu care Finanţele au susţinut proiectul în faţa FMI, în final suma totală pe care clientul o va rambursa băncii este mai mare.

06 feb, 2014 | | ECONOMICA.net

Documente atasate:

Guvernul a venit cu propunerea ca românii cu venituri sub medie şi credite la bănci să plătească rate înjumătăţite timp de doi ani, aceştia beneficiind de un credit fiscal: până la 200 de lei din impozitul pe venit se întorc la debitor pentru ca acesta să-şi plătească costurile mai mari generate de reeşalonarea împrumutului. Restructurarea s-ar face pe o perioada de până la doi ani, creditul s-ar prelungi cu doi ani. De asemenea, după ce trec cei doi ani în care rata este redusă la jumătate, contribuabilul ar urma să primească timp de doi ani acel credit fiscal.

Pentru a convinge fondul că măsura este una bună, guvernul a dat următorul exemplu, cu titlu de simulare, obţinut de jurnaliştii de la TVR:

Un român cu un venit lunar net de 1.100 de lei şi un credit de 50.000 de lei pe o perioadă de 10 ani, la o dobândă de 16%. În urma aplicării schemei de sprijin, rata sa lunară, de 837 de lei în prezent, ar urma să se reducă la 418 lei pe 24 de luni, iar venitul său disponibil să crească de la 263 de lei, la 682 de lei.
Creditul său va fi extins de la 10 ani la 12, iar în loc de 837 de lei pe lună, acesta va fi nevoit să plătească băncii, din 2016, 1.073 de lei pe lună.

Am încercat să reproducem exemplul dat de guvern pentru a vedea cum gândeşte această schemă, şi cât este de avantajoasă pentru debitor. Ce am obţinut:

Înjumătăţirea ratei la 418 lei nu se poate face doar prin amânarea plăţii principalului. În cazul creditului luat în calcul de guvern, principalul este de 170 de lei în prima lună şi de 231 de lei în luna a 24-a. Astfel, pentru înjumătăţirea ratei este necesară şi amânarea la plată a unei părţi din dobândă. În prima lună, dobânzile reprezintă 666 de lei şi 605 lei în luna a 24-a.

După 24 de luni, în mod normal, românul din exemplu ar trebui să plătească 4.800 de lei din principal şi dobânzi de 15.300 de lei, adică rate totale de 20.100 de lei.

Cum arată situaţia dacă intervine restructurarea creditului?

Din principal nu se mai achită nimic, iar din dobânzi se plătesc doar 10.050 de lei, astfel că rămân restanţe de 5.255 de lei de aici.

După cei doi ani în care a plătit rate la jumătate, clientul în cauză are datorie la bancă 50.000 de lei (principalul) pentru încă 10 ani, şi acele dobânzi neachitate.

Rata lunară în primii doi ani de după expirarea perioadei „promoţionale" ar trebui să fie de 837 de lei + 219 lei (5.255 de lei / 24 de luni), adică 1.056 de lei, ceva mai mică decât în calculele guvernului.

În această perioadă, clientul ar urma să primească înapoi impozitul pe venit. La un salariu de 1.100 de lei, impozitul este de 173 de lei, aceasta fiind suma maximă pe care acest contribuabil o primeşte înapoi de la stat, astfel că trebuie să mai scoată din buzunar încă 46 de lei timp de 24 de luni pentru a achita costurile generate de restructurare.

Să tragem linie să vedem cu ce s-a ales românul din exemplul dat Fondului Monetar.

Timp de doi ani acesta a plătit 10.050 de lei băncii, bani care au reprezentat doar dobânzi. După primii doi ani acesta este, practic, beneficiarul unui nou credit de 50.000 de lei pe 10 ani, la care se mai adaugă o datorie de 5.255 de lei, pentru această parte fiind ajutat parţial de stat.

În final, clientul plăteşte cu 11.053 de lei mai mult la acest împrumut pentru că a făcut restructurarea, ceea ce înseamnă că operaţiunea este una costisitoare, la acest credit. Avantajele clientului sunt pe termen scurt: timp de doi ani de acum încolo, va plăti totuşi rata pe jumătate, la care se adaugă scutirea de impozit pentru următorii doi ani.

Vezi în ataşament cum arată un scadenţar cu simularea creditului dat exemplu de către guvern.

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO

OBIECTIV.INFO