În timp ce ministerul are pregătită o ordonanţă care prevede aducerea salariilor din Finanţe la nivelul stabilit pentru 2022, printr-o majorare de 10%, OUG 41/2018 a trecut de Parlament şi se află la promulgare la preşedinte, un alt act solicită majorarea cu 25% a salariilor din aparatul propriu din MF şi Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale (MMJS).
O situaţie inedită, întoarsă în favoarea bugetarilor din Finanţe (mai puţin a celor din ANAF) a fost generată de o ordonanţă de urgenţă ieşită din atenţia publicului. Odată cu celebra modificare a OUG 114, pe ordinea de zi a guvernului sa aflat şi obscură ordonanţă de majorare cu 10% a salariilor bugetarilor din Finanţe. Cum respectiva ordonanţă nu a mai fost aprobată la sfârşitul săptămânii trecute, ea a fost pusă în dezbatere publică pe site-ul Ministerului ai cărui angajaţi s-ar putea bucura de ea. Respectiva ordonanţă are absolut toate avizele luate, ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, fiind cel care a cerut şedinţă specială a Consiliului Economic şi Social pe 28 martie 2019.
Potrivit acestui OUG , funcționarii din cadrul aparatului propriu al Ministerului Finanțelor Publice vor beneficia de salariile de bază prevăzute de lege pentru anul 2022, iar procentul de majorare a salariului de bază crește cu 10%. Printre motivele invocate se află existența "funcționarilor de elită", diminuarea diferenței față de salariile mari din MFE, "deficit de personal de 7,5%", "grad de încărcare a funcționarilor de 134%".
Conform notei de fundamentare, instituţia gestionează domeniul financiar-fiscal al României, urmărind asigurarea funcţionalităţii întregului sistem organizaţional al statului, prin instituirea cadrului legal pentru colectarea veniturilor publice şi urmărirea cheltuielilor astfel încât să determine stabilitatea bugetară şi, pe cale de consecinţă, a echilibrului social şi economic, elemente care privesc securitatea naţională.
Exod al creierelor din Finanţe
Surse guvernamentale au spus pentru ECONOMICA.NET că mulţi dintre funcţionarii de top ai Finanţelor au căutat şi găsit locuri mai bune din punct de vedere financiar mai ales în domeniul public. În special în Ministerul Fondurilor Europene, unde, datorită competenţelor, se califică la lefuri net superioare decât cele de la Ministerul Finanţelor. Instituţia plăteşte într-adevăr printre cele mai mici salarii din administraţia centrală. Într-un top al principalelor instituţii centrale, fiind pe locul 26 din 30.
Ministrul Teodorovici ar încerca astfel să oprească exodul specialiştilor din curtea sa. Majorările s-ar face fără depăşirea bugetului de personal al Ministerului, şi astfel nu ar avea nevoie de o sursă suplimentară de finanţare, chestiune care îi înlesneşte preocesul legislativ. Încadrarea în bugetul actual înseamnă însă finanţarea unui număr mai mic de posturi în instituţie, din momentul executării actului normativ.
Cealaltă ordonanţă, aflată la preşedinte
Mai în faţă decât ordonanţa care aduce salariile la nivelul grilei de salarizare din 2022, este o alta. A trecut deja de parlament legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 41/2018 pentru modificarea şi completarea Legii-cadru nr. 153/2017, privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice care a trecut de plenul parlamentului şi a plecat spre promulgare la preşedinte. Se stipulează clar la articolul 17, alineatul 4: „Personalul din cadrul aparatului propriu al Ministerului Finanţelor Publice şi Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, cu excepţia personalului prevăzut la alin. (1), beneficiază de majorarea salariilor de bază cu până la 25%, în baza criteriilor stabilite prin ordin al ministrului finanţelor publice şi, respectiv, prin ordin al ministrului muncii şi justiţiei sociale.»". Surse din Ministerul Muncii ne-au spus că personalul de-acolo va beneficia de o majorare de doar 10%, conform modificărilor aduse actului de forul legislativ. La Finanţe, ar fi o majorare de 15%.
Dat fiind disponibilitatea redusă a autorităţilor de a face publice aceste majorări salariale, este destul de neclar cum se vor aplica într-un singur an cele două majorări salariale, de 10% şi de 25% sau 15%. Cumulativ sau succesiv. Proiectul de ordonanţă prin care salariile „finanţiştilor" ajung la nivelul celor stabilite prin lege pentru anul 2022 a fost puternic susţinut de actualul ministrul al Finanţelor, Eugen Teodorovici.
