EY România: Asistăm la un nou nivel al relaţiei ANAF-contribuabil. Suntem în faţa unei schimbări fundamentale de paradigmă

Principalii factori care duc la redefinirea modului în care funcţionează departamentele fiscale ale companiilor sunt viteza apariţiei unor noi reglementări, a digitalizării autorităţilor fiscale, transparenţa din ce în ce mai mare impusă companiilor şi progresele tehnologiei, susţin specialiştii EY.
AGERPRES - vin, 21 ian. 2022, 13:23
EY România: Asistăm la un nou nivel al relaţiei ANAF-contribuabil. Suntem în faţa unei schimbări fundamentale de paradigmă

Potrivit unui comunicat al EY, transparenţa din ce în ce mai mare impusă companiilor este materializată atât printr-un număr de raportări în creştere, cât şi printr-un nivel crescut de detaliu al informaţiilor cerute, scrie Agerpres.

Specialiştii companiei de audit şi consultanţă precizează că, în ciuda dificultăţilor cu care s-au confruntat şi se vor confrunta agenţii economici, aceştia dau dovadă de rezilienţă. Astfel, în jur de 60% dintre companii anticipează o cifră de afaceri în creştere pentru 2022, relevă datele unui studiu EY.

„Suntem în faţa unei schimbări fundamentale de paradigmă. Asistăm la un nou nivel al relaţiei ANAF-contribuabil prin cele trei raportări noi anunţate pentru 2022 – SAF-T, RO e-factura şi RO e-transport. Viteza cu care se implementează aceste schimbări digitale este cu totul remarcabilă. Este clar că peste un an raporturile cu fiscul din România vor arăta diferit pentru contribuabili. Mari sau mici, companiile trebuie să conştientizeze acest lucru şi să fie pregătite pentru a face faţă noilor cerinţe, dar şi unei nevoi de resurse umane, resurse financiare, dar mai ales de noi abilităţi”, a avertizat Alex Milcev, Liderul practicii de asistenţă fiscală şi juridică EY România şi Moldova, la conferinţa anuală de fiscalitate a EY.

La rândul său, Miruna Enache, Liderul Diviziei de Asistenţă Fiscală în Tranzacţii, a explicat cum poate afecta companiile locale viitoarea Directivă europeană privind introducerea unui impozit minim de 15%.

„Dacă impozitul minim nu este colectat într-o ţară non-EU, unde este situată o entitate din grup, ţările membre (inclusiv România) pot aplica Regula Plăţilor de Impozit, colectând o parte din impozitul suplimentar, în funcţie de numărul de angajaţi şi de active”, a precizat Miruna Enache.

Pe de altă parte, deoarece în ultimii doi ani mulţi angajaţi au putut munci de oriunde, au apărut situaţii greu de clarificat în baza reglementărilor legislative „clasice” – de la deciderea locului taxării, la încercarea de evitare a dublei impuneri sau la analiza riscului de sediu permanent într-un alt stat.

„Conform sondajelor EY globale şi locale din ultimul an, majoritatea companiilor par în continuare nepregătite pentru monitorizarea forţei lor de muncă, pentru analiza implicaţiilor complexe generate în zona fiscalităţii persoanelor fizice, a asigurărilor de contribuţii sociale şi politică imigraţionistă, în identificarea unor noi modalităţi de colaborare, în condiţiile în care forţa de muncă este deficitară”, a spus Claudia Sofianu, Liderul Departamentului de Impozit pe Venit şi Contribuţii Sociale.

De asemenea, „efervescenţa” agendei de transformare a administrării fiscale şi agilitatea cu care contribuabilii vor adresa conformarea la noile raportări – SAF-T, e-factura, sistemul RO e-transport – vor contribui la succesul adresării inspecţiilor fiscale din anii care urmează, dar şi a gestionării mai eficiente a raportărilor fiscale, a apreciat, la rândul său, Georgiana Iancu, Liderul Departamentului de Taxe Indirecte.

„Pentru moment, înţelegerea cerinţelor de raportare pentru diverse speţe sau structuri de business, identificarea sursei datelor şi volumetria datelor sunt printre cele mai frecvente provocări cu care se confruntă marii contribuabili care au început implementările SAF-T”, a punctat Georgiana Iancu.

Dincolo de provocările şi complexitatea inerente raportării SAF-T, o implementare corectă poate permite, pe termen mediu, accesarea acelor beneficii pe care specialiştii EY au insistat să le sublinieze şi până acum: timpi reduşi de control fiscal, costuri mai reduse de conformare fiscală, simplificarea sau chiar eliminarea altor declaraţii fiscale.

În opinia lui Emanuel Băncilă, Liderul practicii de litigii şi dispute fiscale al Băncilă, Diaconu şi Asociaţii, contribuabilii trebuie să conştientizeze această nouă oportunitate a eşalonării simplificate, fără garanţii, care se aplică pentru orice creanţă fiscală – chiar şi celor ulterioare datei de 31 martie 2020. El recomandă şi valorificarea amnistiei fiscale prelungite până la 30 iunie 2022.

Subiectul preţurilor de transfer a fost detaliat de Adrian Rus, Liderul Departamentului de Preţuri de Transfer, care a spus că este posibil ca, dat fiind volumul mare de informaţii aflat la dispoziţia autorităţilor fiscale şi schimbul de informaţii între autorităţi, contribuabilii ar trebui să se aştepte la o creştere a numărului şi intensităţii controalelor fiscale în privinţa preţurilor de transfer, aspect confirmat de reprezentanţii ANAF.

„Pandemia a schimbat radical datele problemei şi punctele de referinţă în ceea ce priveşte domeniul preţurilor de transfer. România nu a adoptat recomandările OCDE în sensul unei flexibilităţi mai mari în abordarea inspecţiilor, si rămâne de văzut cât de bine pregătite şi documentate se vor dovedi a fi companiile, în momentul în care ANAF le va verifica tranzacţiile şi profitabilitatea afectate de perioada de pandemie”, a subliniat Adrian Rus.

Conferinţa anuală de fiscalitate a EY s-a bucurat şi de prezenţa unor reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor şi ai ANAF. „Am observat că, în contextul ajutorului masiv acordat în perioada pandemiei mediului de afaceri, veniturile la bugetul de stat totuşi nu s-au redus. De aceea, în 2022 Ministerul Finanţelor se va concentra pe colectarea mai bună fără să fie nevoie de creşterea taxelor şi impozitelor”, a afirmat Alin Chiţu, secretarul de stat în cadrul Ministerului Finanţelor.

Daniel Tudor, directorul general al Direcţiei Generale de Management al Riscurilor al ANAF, a menţionat că SAF-T, e-factura, RO e-transport, alături de toate celelalte proiecte de digitalizare ale ANAF vin în sprijinul contribuabililor, având ca principal beneficiu pentru aceştia reducerea costului conformării pe termen mediu.

„Aceste instrumente vor permite ANAF identificarea timpurie a eventualelor erori şi efectuarea unor acţiuni ţintite, de scurtă durată pentru remedierea acestora şi creşterea conformării fiscale. De asemenea, vom putea să valorificăm de o manieră inteligentă şi structurată volumul de date şi vom putea operaţionaliza pe deplin sistemul de management al riscurilor fiscale”, a spus Daniel Tudor.

Potrivit sursei citate, aproape 70% dintre respondenţii studiului EY care a sondat percepţia companiilor despre facilităţile acordate în pandemie şi despre măsurile fiscale recente adoptate de Guvern au declarat că au aplicat la facilităţile oferite de stat, în starea de urgenţă şi, ulterior, în starea de alertă. Cele mai importante măsuri de sprijin accesate au fost reducerea la plata impozitului pe profit şi indemnizaţiile de şomaj tehnic, ca şi amnistia fiscală, a revelat studiul EY.

În schimb, răspunsurile primite la întrebarea despre cât de mult s-au simţit ajutate de sprijinul oferit de stat au fost foarte împărţite, ceea ce ar putea reflecta gravitatea valului crizei cu care s-au confruntat şi reacţiile diferite. Astfel, 38% dintre respondenţi spun că s-au simţit ajutaţi mult şi foarte mult de măsurile adoptate de Guvern în starea de urgenţă şi în cea de alertă, 34,2% au declarat că suportul primit a fost „nici mult, nici puţin”, iar 27% au spus că a fost „puţin” şi „foarte puţin” ce au primit din partea Guvernului.

În ceea ce priveşte măsurile luate de Guvern în Ordonanţa 130 din decembrie, companiile au spus într-o proporţie covârşitoare că nu vor aplica pentru măsura amnistiei fiscale prelungite. Ceea ce ar putea însemna, însă, că deja au beneficiat de amnistie, pe de-o parte, pe de alta că „obligaţiile ce fac obiectul amnistiei sunt tot cele de dinainte de 31 martie 2020”.

Aproximativ 50% dintre companii au decis oprirea acordării de beneficii, drept reacţie la eliminare posibilităţii acordării de tichete cadou pentru angajaţii terţilor. Foarte puţine companii – circa 12%, se mai gândesc să acorde altfel de premii către angajaţii partenerilor sau să mărească onorariile de marketing ale acestora.

Dintre problemele cu care s-au confruntat companiile sau cu care anticipează că se vor confrunta anul acesta, legislaţia sau reglementările fiscale sunt văzute ca fiind cele mai importante – peste 35% dintre respondenţi pronunţându-se în acest sens.

Pe locul doi se situează complexitatea fiscală în creştere, cu 26%, iar pe locul trei problemele cu forţa de muncă mobilă – pentru aproape 20% dintre participanţi. Următoarele locuri sunt ocupate de incertitudinea sau riscurile mai mari în ceea ce priveşte preţurile de transfer şi intensificarea activităţii de control fiscal.

În schimb, companiile care au participat la studiul EY privesc cu optimism anul 2022 anticipând într-un număr important – aproape 60%, o cifră de afaceri în creştere. O treime planifică menţinerea cifrei de afaceri şi doar 10% anticipează o reducere.

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 312.250 de angajaţi în peste 700 de birouri în 150 de ţări şi venituri de aproximativ 40 miliarde de dolari în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2021. EY are peste 800 de angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, juridică, strategie şi tranzacţii, consultanţă către companii multinaţionale şi locale.

Te-ar mai putea interesa și
Top constructori autostrăzi: Aktor, Alarko și Astaldi au avut cele mai mare progrese în luna mai
Top constructori autostrăzi: Aktor, Alarko și Astaldi au avut cele mai mare progrese în luna mai
Autostrada Bucureștiului (A0) și mega-podul de la Brăila reprezintă șantierele de infrastructură rutieră cu cele mai mari progrese înregistrate în luna mai, potrivit raportărilor către......
Croitoru, BNR: Majorarea veniturilor la buget se poate face prin eliminarea excepţiilor de la impozitare. Ce presupune impozitarea progresivă, ce spun experții, și cât de oportună este acum?
Croitoru, BNR: Majorarea veniturilor la buget se poate face prin eliminarea excepţiilor de la impozitare. Ce presupune impozitarea ...
Lucian Croitoru, de la BNR, refuză să se pronunţe asupra introducerii impozitării progresive, eliminarea excepţiilor ...
Grupul Carrefour a avut anul trecut cu peste 760 de angajați mai puțin decât în 2020. Profitul Carrefour SA a crescut cu peste 36%
Grupul Carrefour a avut anul trecut cu peste 760 de angajați mai puțin decât în 2020. Profitul Carrefour SA a crescut ...
Grupul francez Carrefour a avut anul trecut în trei dintre cele patru entități pe care le controlează un număr mediu ...
Boloş: Sumele din PNRR pentru energie se vor suplimenta
Boloş: Sumele din PNRR pentru energie se vor suplimenta
Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, a declarat că este obligatoriu să fie regândit capitolul ...