Facilitățile pentru activități de cercetare-dezvoltare devin mai avantajoase pentru companii, odată cu recentele modificări aduse Codului fiscal

Una dintre cele mai importante modificări este introducerea unui credit fiscal rambursabil pentru activitățile de cercetare-dezvoltare. Astfel, este oferită o alternativă la mecanismul existent al deducerii suplimentare la calculul impozitului pe profit pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare. Totodată, această schimbare aliniază România la practicile utilizate deja în alte jurisdicții europene.

Prin urmare, începând cu anul fiscal 2026, contribuabilii plătitori de impozit pe profit pot opta pentru un credit fiscal în cuantum de 10% din cheltuielile eligibile de cercetare-dezvoltare, în locul deducerii suplimentare de 50% prevăzute deja de Codul fiscal, deducere ce conduce la un beneficiu fiscal efectiv de 8% din valoarea cheltuielilor eligibile. Acest credit fiscal nu înlocuiește deducerea suplimentară de 50% a cheltuielilor eligibile prevăzută de articolul 20 din Codul fiscal, însă are o valoare mai mare și, implicit, devine mai atractiv pentru contribuabili.
Noul credit fiscal se scade direct din impozitul pe profit datorat, inclusiv din impozitul minim pe cifra de afaceri, iar în situația în care nu poate fi utilizat integral întrun anumit an fiscal, diferența poate fi compensată cu alte obligații fiscale restante sau poate fi restituită de autoritățile fiscale, pe o perioadă de până la patru ani.

Mai mult, veniturile reprezentând diferența de credit fiscal pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare care se compensează sau se restituie în conformitate cu prevederile art. 20^1 reprezintă venituri neimpozabile la calculul impozitului pe profit.

Facilitatea capătă un caracter rambursabil și devine avantajoasă pentru companiile cu investiții consistente în R&D, în special pentru cele aflate în diverse etape de dezvoltare/investiții sau care înregistrează pierderi fiscale justificate de ciclul de activitate economică.

Procedura de compensare/restituire a diferenței de credit fiscal și modelul formularului necesar urmează a fi aprobate prin ordin al Agenției Naționale de Administrare Fiscală.

Un alt aspect important al noului credit fiscal pentru R&D îl reprezintă alinierea acestuia la Legea nr. 431/2023 ce transpune în legislația națională regulile privind impozitul minim global. Spre deosebire de deducerea suplimentară de 50% pentru cheltuielile eligibile, mecanismul creditului fiscal reduce riscul apariției unui impozit suplimentar pentru grupurile aflate sub incidența cotei minime efective de 15% prin asimilarea valorii creditului fiscal ca un venit impozabil ce se include în calculul ratei efective de impozitare.

În consecință, facilitățile pentru cercetare-dezvoltare rămân eficiente din punct de vedere economic pentru contribuabilii mari, care datoreză impozitul minim global în România, răspunzând astfel uneia dintre principalele solicitări ale investitorilor în contextul noilor reguli internaționale.

O altă facilitate fiscală introdusă de către OUG 8/2026 de care contribuabilii pot beneficia în paralel cu aplicarea creditului fiscal pentru cercetare-dezvoltare este utilizarea amortizării superaccelerate pentru echipamentele și activele utilizate în activități de cercetare-dezvoltare. Amortizarea super-accelerată se aplică pentru anumite tipuri de active noi, achiziționate/produse și puse în funcțiune în 2026. Avantajul constă în faptul că amortizarea super-accelerată se va calcula pentru primul an de utilizare ca 65% din valoarea fiscală de la data intrării în patrimoniul contribuabilului a activului, iar contribuabilii vor putea să obțină o deducere mai mare în primul an de utilizare al activelor. De asemenea, această modificare menține atractivitatea strategiilor de investiții care combină inovarea cu modernizarea tehnologică.

Aceste modificări reprezintă un pas important în procesul de îmbunătățire a cadrului legislativ aplicabil cercetării și dezvoltării în România. Prin extinderea stimulentelor fiscale și prin eliminarea discrepanțelor existente în aplicarea facilității de către contribuabilii subiect de impozit minim global în România, ordonanța creează premisele pentru creșterea investițiilor în inovare și pentru valorificarea potențialului tehnologic al economiei românești.

Articol de: Cristina Fuioagă, Director PwC România și Anca Nicola, Senior Manager PwC România