Facturile transmise de alte state Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, de 4 ori mai mari valoric în 2016 decât în 2009

‘În total, dacă ar fi să ne uităm retrospectiv pe ultimii 8 ani, statele UE au trimis României facturi pentru decont de servicii medicale în valoare de peste o jumătate de miliard de euro, în timp ce, în aceeaşi perioadă, facturile trimise de România către alte state pentru serviciile medicale acordate pe teritoriul ţării noastre cetăţenilor altor state sunt de 100 de ori mai mici, 5,6 milioane de euro (…) În condiţiile în care facturile transmise CNAS de către state au fost în 2016 de 4 ori mai mari valoric decât în 2009, cred că trebuie utilizate toate pârghiile disponibile pentru inversarea acestui trend şi în acest sens vreau să fac un apel la sprijin tuturor factorilor de decizie pentru a încerca să corectăm aceste constatări’, a spus Vulcănescu la o dezbatere.

El a precizat că în 2016 bugetul CNAS pentru prestaţiile medicale acordate în baza documentelor internaţionale a depăşit 120 de milioane de euro.

‘Numai anul trecut, bugetul CNAS pentru prestaţiile medicale acordate în baza documentelor internaţionale a atins un apogeu de aproximativ 128 de milioane de euro. Această cifră reprezintă de zece ori mai mult decât fondurile pe care noi le alocăm pentru îngrijiri medicale la domiciliu la noi în ţară sau aproape dublul bugetului alocat pentru serviciile medicale de hemodializă şi dializă peritonială’, a afirmat vicepreşedintele CNAS.

În ceea ce priveşte concluziile dintr-un raport economic al Comisiei Europene cu privire la sistemul de sănătate şi îngrijire pe termen lung în România, Diana Păun, consilier de stat în Administraţia Prezidenţială, a admis că sunt mari probleme financiare şi de organizare.

‘Da, ştim, ne confruntăm cu mari probleme financiare şi de organizare. Cheltuielile sunt ineficiente, nu e o finanţare sustenabilă pe termen lung, sistemul nostru medical e axat pe asistenţă medicală spitalicească’, a spus consilierul de stat.

Diana Păun a menţionat că depăşirea repetată a bugetului alocat produselor farmaceutice limitează introducerea de medicamente inovatoare, că sistemele electronice, deşi există, nu funcţionează cum ar trebui, iar guvernanţa e defectuoasă.

‘Rezultatele din domeniul sănătăţii sunt slabe, avem cei mai slabi indicatori ai stării de sănătate (…), din punct de vedere al performanţei sistemului sanitar stăm foarte prost. Accesul la asistenţă medicală e limitat şi inegal. Densitatea de medici de familie, specialişti şi asistenţi medicali, pe fondul intensificării fenomenului de migraţie, e scăzută. Există mai bine de 300 de localităţi care nu au medic de familie, plăţile informale există în continuare, iar decalajul dintre bogaţi şi săraci în ceea ce priveşte neefectuarea unui control medical necesar e dublu faţă de media UE’, a afirmat Păun.

Ea a vorbit şi despre golurile lăsate în urmă de plecarea medicilor în străinătate. ‘Vin de la o întâlnire cu ATI-ştii. Necesarul de ATI-şti la nivel naţional depăşeşte 1.600’, a adăugat Diana Păun.