Fără excepţii la plata CASS schimbă radical finanţarea în sistem: excedent de 1,7 miliarde lei după 6 ani de deficit, cele mai mici subvenţii primite din 2020 încoace – analiză exclusivă

Adaugă-ne ca sursă preferată

Sistemul asigurărilor sociale de sănătate din România e finanţat în mare parte din Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS). Fondul este gestionat de CNAS, iar veniturile sale sunt formate din contribuţiile de asigurări de sănătate (CASS) reţinute din salariile angajaţilor, virate la ANAF şi de acolo la Fondul Sănătăţii, din CASS reţinută din pensiile de peste 3.000 de lei lunar, pentru partea de pensie care depăşeşte acest nivel (de 3.000 de lei), dar şi din CASS datorată de unele persoane cu venituri extrasalariale, care o achită plafonat la ANAF, în baza declaraţiei unice depuse la Fisc, din taxa clawback plătită de deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor şi din subvenţii.

Din banii stânşi la Fondul Sănătăţii, CNAS le plăteşte, prin intermediul Caselor judeţene de Asigurări de Sănătate din ţară, CASMB, CASAOPSNAJ, medicilor, dar şi celorlalţi furnizori de servicii medicale care au încheiat contracte cu Casele de Asigurări de Sănătate, serviciile medicale, medicamentele şi dispozitivele medicale acordate pacienţilor. Din Fondul Sănătăţii sunt viraţi bani către spitale ca să acopere majorările de venituri acordate personalului medico-sanitar şi auxiliar, în baza legii salarizării unice.

Legea 141/2025 a adus cele mai importante schimbări în finanţarea sistemului asigurărilor sociale de sănătate, de la înfiinţarea CNAS, eliminând scutirea de la plata CASS pentru multe categorii de persoane, după cum Economica.net a arătat deja în analizele publicate.

Amintim acum doar eliminarea categoriei de coasigurat, scutit de la plata CASS, măsură evitată sistematic de toate guvernele anterioare, pentru că e nepopulară şi are un cost semnificativ pentru guvernul care îşi asumă această schimbare în capitalul politic pierdut. Peste 650.000 de oameni aveau statutul de coasiguraţi la sănătate în august 2025, data intrării în vigoare a Legii 141 din 2025.

Legea 141 a extins bazinul de plătitori de CASS cu cel puţin 2,6 milioane de oameni care până în august 2025 au fost asiguraţi la sănătate fără plata CASS.

Până la intrarea în vigoare a Legii 141 din 2025, în august 2025, Fondul Sănătăţii, din care e finanţat în mare măsură sistemul asigurărilor sociale de sănătate, a acumulat deficit semnificativ pe parcursul fiecărui an, din cauza numărului mic de plătitori de CASS care au susţinut sistemul asigurărilor sociale de sănătate, împreună cu deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor care plătesc taxa clawback. Acest deficit a fost acoperit până la finalul fiecărui an parţial sau total prin subvenţii semnificative virate de stat. Subvenţiile nu sunt bani produşi de stat, sunt tot banii contribuabililor, plătitori de taxe, şi au un cost ascuns, plătit mai târziu de către persoane fizice şi firme, care înseamnă taxe şi impozite mărite.

Economica.net, singura publicaţie din România care analizează execuţia FNUASS, vă arată cele mai importante concluzii despre impactul Legii 296/2023, al OUG 34/2024, al OUG nr. 93/2023 şi al Legii 141/2025 asupra bugetului Fondului Naţional Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate, la un an de la intrarea în vigoare a Legii 141.

Excedent la FNUASS şi cele mai mici subvenţii din 2020 încoace arată schimbarea radicală a finanţării asigurărilor sociale de sănătate prin creşterea rezilienţei şi sustenabilităţii Fondului, reiese din analiza Economica.net.

Fondul Sănătăţii a încheiat primele opt luni din 2026 cu excedent, la un an de la intrarea în vigoare a Legii 141 din 2025 care a adus cele mai profunde schimbări ale finanţării sistemului asigurărilor sociale de sănătate. Excedentul FNUASS se apropie de 1,7 miliarde de lei în primele opt luni din 2026 şi vine în contextul în care în perioada analizată din 2019 încoace am avut numai deficit care în majoritatea anilor a depăşit un miliard de lei.

În prima parte a analizei voi arăta succint contextul în care a apărut excedentul şi, după caz, deficitul FNUASS, şi sursele lui, în perioada analizată: ianuarie – august din 2019 încoace.

Excedentul la Fondul Sănătăţii (FNUASS) în primele opt luni din anul 2026 vine în contextul creşterii cu aproape 5 puncte procentuale (4,77 pp) a ponderii veniturilor din contribuţii de asigurări, în special din CASS, în veniturile FNUASS. Veniturile din contribuţii de asigurări au ajuns să conteze în proporţie de peste 89% în veniturile totale ale FNUASS.
Ponderea subvenţiilor virate de stat a scăzut cu 5.93 de puncte procentuale şi a ajuns la 1,79% în veniturile FNUASS, potrivit calculelor Economica.net.
Fondul din care e finanţat în mare parte sistemul asigurărilor sociale de sănătate a primit cele mai mici subvenţii de la stat din aceeaşi perioadă analizată (primele opt luni) din 2020 încoace, arată analiza Economica.net. Subvenţiile sunt a treia sursă de bani la FNUASS după contribuţii şi taxa clawback.

Subliniem pentru claritate: subvenţiile virate de stat au contat în proporţie de nici 2% în veniturile FNUASS în primele 8 luni din 2026

Acesta e cel mai puternic indicator că actele normative care au eliminat scutiri de la plata CASS, în special Legea 141 din 2025, produc efecte măsurabile, care nu pot fi puse la îndoială prin interpretări ideologizate ale finanţării sănătăţii, reiese din analiza Economica.net.

Ritmul de creştere a veniturilor FNUASS e dublu faţă de cel al plăţilor făcute din Fond în primele 8 luni.

Veniturile totale ale FNUASS au ajuns la 59 de miliarde de lei în primele opt luni din 2026 şi sunt cu 9% mai mari decât cele obţinute în aceeaşi perioadă a anului 2025. Plăţile făcute din FNUASS se ridică la 57,3 miliarde de lei în primele opt luni din 2026 şi sunt cu 4,5% mai mari decât cele efectuate în aceeaşi perioadă a anului 2025, arată analiza Economica.net. Pe larg, în a doua parte a materialului.

Fondul Sănătăţii (FNUASS) a avut deficit de 727 de milioane de lei în primele opt luni ale anului 2025, de peste şase ori mai mic decât cel înregistrat în aceeaşi perioadă a anului 2024, arată calculele Economica.net pe baza execuţiilor FNUASS.
Scăderea semnificativă a deficitului FNUASS e influenţată de creşterea substantială a subvenţiilor primite de la stat în perioada analizată (ianuarie – august 2025 faţă de ianuarie – august 2024).
Subvenţiile sunt a doua sursă de bani la FNUASS în primele opt luni din 2025.

• Amintim contextul: august 2025 – prima lună de aplicare a Legii 141 din 2025 care e eliminat excepţiile de la plata CASS pentru multe categorii de beneficiari.

Deficit la FNUASS în primele 8 luni din 2024 de 4,5 miliarde de lei, cu peste 43% mai mare decât cel din aceeaşi perioadă a anului 2023, arată analiza Economica.net pe baza execuţiilor Fondului.

Deficitul a crescut în contextul în care valoarea subvenţiilor de la stat virate la Fondul Sănătăţii a scăzut cu 50% în perioada analizată, ajungând la 1,9 miliarde de lei.
Încasările din contribuţii de asigurări au crescut cu 38% în ianuarie – august 2024 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2023, ca urmare a aplicării măsurilor luate de guvern în 2023 şi în 2024: majorarea salariului minim de două ori în perioada analizată, eliminarea facilităţilor fiscale din construcţii şi sectorul agricol, includerea tichetelor de masă în baza de calcul al CASS.
Cu toate acestea, Fondul din care e finanţat în mare parte sistemul asigurărilor sociale de sănătate a continuat să aibă deficit. Pe de o parte, din cauza scăderii subvenţiilor virate de stat, pe de altă parte, fiindcă măsurile luate de guvern pentru a creşte încasările din CASS au fost insuficiente pentru a aduce Fondul în echilibru. Aceasta pentru că multe dintre deciziile guvernului prin care a căutat creşterea încasărilor la Sănătate i-au vizat tot pe cei care cotizau deja la sănătate.
Încasările din CASS de la peste 6 milioane de asiguraţi care au susţinut sistemul asigurărilor sociale de sănătate în 2024 nu au putut aduce Fondul în echilibru.

Deficit în primele 8 luni din 2023 de 3,12 miliarde de lei, în scădere nesemnificativă faţă de cel din aceeaşi perioadă a anului 2022. 

La acel moment am avut 19 categorii de persoane asigurate la sănătate fără plata contribuţiei, după ce Guvernul a renunţat la două dintre categoriile de asiguraţi fără plata CASS, prin Legea nr. 296 din 2023: angajaţii din construcţii şi cei din industria alimentară şi din sectorul agricol, potrivit analizei Economica.net.
Angajatorii şi persoanele fizice cu venituri extrasalariale care plătesc CASS în baza declaraţiei unice la Fisc şi producătorii de medicamente care plătesc taxa clawback sunt pilonii care au susţinut sistemul asigurărilor sociale de sănătate în primele 8 luni din 2023, arată analiza Economica.net. Veniturile din contribuţii, în special din CASS, şi din taxa clawback reprezintă 89,29% din veniturile totale ale Fondului Sănătăţii în primele opt luni din 2023. Ponderea veniturilor obţinute la FNUASS din contribuţiile de asigurări de sănătate şi din taxa clawback în încasările totale ale Fondului a crescut cu 2,45 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului 2022, reiese din calculele Economica.net.
Subvenţiile primite la FNUASS au fost cu 10,9% mai mici decât cele virate la Fond în aceeaşi perioadă a anului 2022, arată analiza Economica.net.

Reţinem o creştere importantă la capitolul plăţi.
Pentru produse farmaceutice, materiale sanitare specifice şi dispozitive medicale, acordate pacienţilor în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, am plătit din FNUASS 12,79 de miliarde de lei în primele opt luni ale anului 2023, cu 20,6% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului 2022. Majorarea sumei plătite din Fond pentru aceste categorii de produse e influenţată de creşterile succesive ale costurilor de fabricaţie pentru aceste produse, efectele războiului din Ucraina asupra producătorilor de medicamente generice, după cum Economica.net a arătat deja în altă analiză publicată.

Deficit în primele 8 luni din 2022 de 3,17 miliarde de lei, cu peste 51% mai mare decât cel obţinut în aceeaşi perioadă a anului 2021, arată o analiză Economica.net.

Deficitul Fondului Sănătăţii creşte cu peste 51% în ianuarie – august 2022 faţă de perioada corespondentă a anului 2021, cu toată că numărul îmbolnăvirilor de Covid-19 a scăzut semnificativ până la un nivel neglijabil. 
De la declanşarea pandemiei de Covid-19 până la încheierea sa, tratamentul bolnavilor de Covid-19 aflaţi pe teritoriul ţării noastre s-a suportat din FNUASS, indiferent dacă pacienţii sunt sau nu sunt asiguraţi la sistemul asigurărilor sociale de sănătate.
Deficitul FNUASS a urcat în perioada analizază pe fondul creşterii cu peste 30% a cheltuielilor suportate din Fond pentru asigurări şi asistenţă socială şi în contextul scăderii cu peste 10% a subvenţiilor vărsate la FNUASS.

Deficitul FNUASS în primele 8 luni din 2021, an Covid, depăşeşte 2 miliarde de lei în intervalul analizat şi e cu peste 5% mai mare decât în perioada corespunzătoare a anului 2020.
FNUASS a primit subvenţii de peste 5 miliarde de lei în primele opt luni din 2021, cele mai mari din perioada ianuarie – august a ultimilor opt ani, reiese dintr-o analiză Economica.net.

Deficit în primele 8 luni din 2020, primul an Covid, de 1,98 de miliarde de lei în primele opt luni din 2020, uşor mai mic decât în aceeaşi perioadă a anului 2019. Scăderea deficitului Fondului se datorează cvintuplării subvenţiilor virate la FNUASS în perioada analizată faţă de intervalul ianuarie – august 2019, reiese din analiza făcută de Economica.net.

FNUASS a avut încasări totale de 28,46 de miliarde de lei în primele opt luni ale anului 2020, cu 14,43% mai mici decât în aceeaşi perioadă din 2019, arată execuţiile Fondului, comparate de Economica.net.
Încasările din contribuţii de asigurări, în special contribuţii de asigurări de sănătate, virate la Fondul Sănătăţii se ridică la 21,11 miliarde de lei în perioada ianuarie – august 2020 şi sunt cu circa 2% mai mici decât în perioada identică a anului 2019, reiese din analiza făcută de Economica.net.

Deficit de aproape 2 miliarde de lei în primele 8 luni din 2019. 

Cheltuielile din Fondul Sănătăţii cresc într-un ritm cel puţin dublu faţă de cel de creştere a veniturilor Fondului. Cel mai mult au crescut transferurile între unităţi ale administraţiei publice: cu aproape 25% în primele opt luni din 2019 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2018, reiese dintr-o analiză făcută de Economica.net pe baza datelor oficiale ale CNAS şi ale Ministerului de Finanţe. Cei mai mulţi bani de la acest capitol sunt sume virate spitalelor publice pentru a acoperi creşterile salariale acordate în baza Legii salarizării unitare.

Încasările Fondului nu ţin pasul cu cheltuielile din Fond în primele opt luni din 2019.

În perioada ianuarie – august 2019, încasările Fondului Sănătăţii au crescut cu aproape 9% faţă de aceeaşi perioadă din 2018, în vreme ce plăţile din Fond au urcat cu peste 19%, reiese din analiza făcută de Economica.net pe baza datelor Ministerului de Finanţe şi CNAS.

A doua parte a analizei

Impactul Legii 141 din 2025 la un an de la intrarea în vigoare

Veniturile totale ale FNUASS au ajuns la 59 de miliarde de lei în primele opt luni din 2026 şi sunt cu 9% mai mari decât cele obţinute în aceeaşi perioadă a anului 2025.

Pilonul cel mai robust al finanţării sistemului sanitar sunt contribuţiile de asigurări de sănătate reţinute salariaţilor şi plătite de cei care se asigură în baza declaraţiei unice, iar din august 2025 – pensionarilor cu pensii peste 3.000 lei pentru partea din pensie care depăşeşte 3.000 lei.

Veniturile din contribuţii de asigurări, în special din CASS, s-au ridicat la 52,6 miliarde de lei în primele opt luni din 2026 şi sunt cu 15% mai mari decât cele realizate la Fondul Sănătăţii în aceeaşi perioadă a anului 2025.

Eliminarea excepţiei de la plata CASS prin Legea 141 din 2025 a condus la venituri totale de peste 3,76 de miliarde de lei în primele opt luni din 2026. Cei mai mulţi bani, 3,7 miliarde de lei, au fost aduşi din CASS reţinută pensionarilor cu pensii peste 3.000 de lei pentru partea din pensie care depăşeşte acest prag.
Peste 55 de milioane de lei e suma virată de ANAF la FNUASS în primele 8 luni din 2026, plătită de către persoanele fizice care s-au asigurat opţional la sănătate, fie pentru că li s-a eliminat prin lege categoria de coasigurat, în baza căreia au fost asiguraţi la sănătate fără plata CASS, fie pentru că nu au venituri şi s-au asigurat opţional, dar de acum plătesc prima tranşă a CASS datorate chiar la momentul când trimit declaraţia unică la Fisc, arată analiza Economica.net.

Cât au contat sumele colectate de la pensionari în veniturile FNUASS: în proporţie de 7%.

Ponderea veniturilor din CASS din partea din pensie care depăşeşte 3.000 de lei în veniturile totale din contribuţii de asigurări e de 7% în primele opt luni ale anului 2026, potrivit calculelor Economica.net.

Ce sume intră în contribuţiile de asigurări în valoare de 52,6 miliarde de lei în primele opt luni din 2026

Pe lângă încasările din CASS reţinută din salariile angajaţilor din România, virată la ANAF şi de acolo la FNUASS, în aceste sume intră veniturile din asigurarea opţională a persoanelor fizice care nu sunt salariate pentru concedii şi indemnizaţii de concedii medicale, veniturile aferente CASS plătite de oamenii cu venituri extrasalariale prin intermediul declaraţiei unice trimise la Fisc, precum şi veniturile din contribuţia asiguratorie pentru muncă (CAM) pentru concedii şi indemnizaţii, arată analiza Economica.net.
Începând cu 1 ianuarie 2024 din contribuţia asiguratorie pentru muncă (CAM) de 2,25%, încasată la bugetul de stat, se distribuie lunar, până la sfârşitul lunii în curs, o cotă de 30%, care se face venit la bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări de Sănătate (FNUASS) pentru plata concediilor medicale, în acord cu dispoziţiile Legii nr. 421 din 2023.

• Începând cu luna august 2025, în veniturile din contribuţii de asigurări intră şi CASS reţinută de Casele de Pensii pensionarilor pentru partea din pensie care depăşeşte 3.000 de lei.

Creşterea cu 15% a sumei colectate la FNUASS din contribuţii de asigurări în primele 8 luni din 2026 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2025 se datorează următoarele decizii ale executivului:

Începând cu 1 ianuarie 2024 tichetele de masă acordate salariaţilor sunt incluse în baza de calcul al CASS, măsură oficializată prin Legea 296/2023.
Începând cu 1 ianuarie 2024 unele indemnizaţii de concediu medical au intrat în baza de calcul al CASS, urmând ca din 12 aprilie 2024 executivul să restrângă sfera de aplicare a CASS asupra indemnizaţiilor de concediu medical, arată analiza Economica.net.
În perioada ianuarie – 11 aprilie 2024, unele indemnizaţii de concediu medical (cu excepţia celor acordate ca urmare a accidentelor de muncă sau a unor boli profesionale). Amintim că includerea unor indemnizaţii de concediu medical în baza de calcul al CASS în forma antemenţionată e prevăzută în OUG 115 din 2023.
Începând cu 12 aprilie 2024, codurile de indemnizaţii de concedii medicale pentru care e reţinută CASS sunt: cod 01 (boală obişnuită), cod 07 (carantină), cod 10 (reducerea cu 25% a duratei normale de lucru), reiese din OUG 34/2024, analizată de Economica.net.
Sunt scutite de la plata CASS indemnizaţiile de concediu medical ale persoanelor aflate în concediu de maternitate, pentru îngrijirea copilului bolnav, pentru îngrijirea pacientului cu afecţiuni oncologice, pentru boli oncologice, pentru TBC, HIV/SIDA, pentru boli cardiovasculare, arsuri grave (marii arşi), dar şi pentru urgenţe medico-chirurgicale.
Începând cu luna noiembrie 2023 angajaţilor din construcţii, din sectorul agricol şi din industria alimentară li se reţine CASS în cotă de 10% din salariul brut, la fel ca celorlaţi salariaţi din economie, în acord cu dispoziţiile Legii 296/2023, actul normativ care elimină unele facilităţi fiscale acordate acestor categorii de salariaţi, conform unei analize Economica.net pe baza actelor normative care reglementează taxarea salariilor din aceste domenii. Corelativ, la 1 noiembrie 2023 a intrat în vigoare majorarea salariilor minime brute din construcţii, industria alimentară şi sectorul agricol, oficializată prin OUG nr. 93/2023.
Începând cu luna august 2025, pensionarilor cu pensii peste 3.000 de lei li se reţine lunar, de către Casele de Pensii, CASS pentru partea din pensie care depăşeşte 3.000 de lei. Aceşti bani sunt viraţi la FNUASS de către Casele de Pensii, potrivit analizei Economica.net asupra Legii 141 din 2025.

Taxa plătită de deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor, al doilea pilon al finanţării FNUASS.

Încasările din taxa clawback se ridică la 5,3 miliarde de lei în primele opt luni şi sunt cu 23% mai mari decât cele din aceeaşi perioadă a anului 2025, arată analiza Economica.net.

Subvenţiile virate la FNUASS depăşesc 1 miliard de lei în ianuarie – august 2026 şi sunt de aproape patru ori mai mici decât cele primite de Fondul Sănătăţii în aceeaşi perioadă a anului 2025, potrivit analizei Economica.net.

Iată, în oglindă, structura plăţilor făcute din FNUASS

Plăţile făcute din FNUASS se ridică la 57,3 miliarde de lei în primele opt luni din 2026 şi sunt cu 4,5% mai mari decât cele efectuate în aceeaşi perioadă a anului 2025.

Pentru produse farmaceutice, materiale sanitare, dispozitive medicale, acordate pacienţilor în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, am plătit din FNUASS 19,9 miliarde de lei în primele opt luni din 2026, cu aproape 5% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului 2025, arată calculele Economica.net.

Pentru serviciile medicale acordate pacienţilor în unităţi sanitare cu paturi, în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, am plătit din FNUASS 11,8 miliarde de lei în primele opt luni din 2026, în scădere nesemnificativă faţă de valoarea plătită în aceeaşi perioadă a anului 2025.

Transferurile între unităţi ale administraţiei publice se ridică la 11,4 miliarde de lei în primele opt luni din 2026 şi suma de la acest capitol e în creştere nesemnificativă faţă de cea plătită în aceeaşi perioadă a anului 2025.
Cei mai mulţi de la acest capitol sunt transferuri către spitalele publice pentru a acoperi majorările salariale acordate, de-a lungul timpului, în baza salarizării unitare, conform analizei Economica.net.

Pentru servicii medicale în ambulator, acordate în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate, am plătit din FNUASS 9,7 miliarde de lei în perioada ianuarie – august 2026, cu 17,5% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului 2025, potrivit calculelor Economica.net.
Pentru asigurări şi asistenţă socială suportate din FNUASS am plătit 2,98 de miliarde de lei în primele opt luni din 2026, cu 5% mai puţin decât în aceeaşi perioadă a anului 2025, arată calculele Economica.net.

Finanţarea sistemului asigurărilor sociale de sănătate până la intrarea în vigoare a Legii 141 din 2025:

Introducerea taxelor în sănătate începând cu 2023, despre care am scris mai sus, a crescut valoarea veniturilor realizate din CASS la FNUASS, dar s-a dovedit totuşi insuficientă pentru a aduce Fondul Sănătăţii în echilibru, în contextul în care doar 6,1 milioane de oameni au contribuit efectiv la sistemul asigurărilor sociale de sănătate prin plata contribuţiei (CASS), unii dintre ei chiar de mai multe ori pentru fiecare dintre veniturile încasate, arată o analiză realizată şi publicată Economica.net pe baza datelor CNAS, ANAF şi ale Inspecţiei Muncii.
Reamintim că puţin peste 20 de milioane de oameni au fost înscrişi pe listele medicilor de familie în 2023. Dintre ei, 3,6 milioane de români au fost neasiguraţi la sistemul asigurărilor sociale de sănătate şi au avut dreptul doar la servicii cuprinse în pachetul minimal, tot mai extins de CNAS în ultimii ani.

Scăderea valorii şi a ponderii subvenţiilor de la stat, virate la FNUASS, se putea face fie prin împovărarea celor care contribuie deja la sănătate, care dacă au mai multe categorii de venit şi surse de venit, plătesc CASS pentru majoritatea acestora, fie prin obligarea categoriilor de persoane asigurate fără plata contribuţiei să contribuie şi ele la Fondul Sănătăţii.

Cea mai nepopulară măsură dintre cele amintite, care vizează creşterea numărului de plătitori de CASS din bazinul celor asiguraţi fără plata CASS, a fost aplicată în două etape de guvern. În prima etapă – prin eliminarea facilităţilor fiscale pentru angajaţii din construcţii şi sectorul agricol, conform analizelor publicate de Economica.net. Ulterior – prin Legea 141 din 2025.

Cum funcţionează azi sistemul asigurărilor sociale de sănătate

Asiguraţii la sănătate sănătoşi plătesc pentru cei bolnavi. Contribuim inclusiv pentru cei care nu îşi pot permite să plătească CASS. Guvernele care ne-au condus de-a lungul timpului, începând cu anul 1999 de când s-a înfiinţat CNAS, au extins bazinul celor care au considerat decidenţii că nu îşi pot permite să plătească CASS, asigurându-i astfel fără plata CASS.

Asiguraţii la sănătate, cu sau fără plata contribuţiei, beneficiază de serviciile medicale cuprinse în pachetul de bază, indiferent dacă şi cât au cotizat la sănătate.
Nu beneficiem de servicii medicale decontate de Casa de Asigurări de Sănătate condiţionaţi de valoarea contribuţiei plătite la sănătate.

Componenta socială a sistemului asigurărilor de sănătate şi, implicit, principiul solidarităţii şi subsidiarităţii care guvernează sistemul asigurărilor sociale de sănătate permit unui asigurat căruia i se reţine CASS la salariul minim, permit unui asigurat căruia i se reţine CASS la un salariu brut lunar de 10.000 de euro şi mai mult, permit unui om fără venituri fiscalizate, care se asigură opţional la sănătate în baza declaraţiei unice, plătind, în total, pentru CASS 2.430 lei, bani în contul cărora va beneficia 12 luni de asigurare la sănătate, tuturor acestora sistemul asigurărilor sociale de sănătate le permite să beneficieze de investigaţii şi proceduri chirurgicale foarte scumpe, uneori la nivelurile similare din orice alt stat european în care cetăţenii contribuie mai mult şi în număr mai mare la sănătate.