FER, APOSR şi UPFR se declară împotriva legiferării timbrului cultural

Federaţia Editorilor din România (FER), Asociaţia Producătorilor şi Organizatorilor de Spectacole (APOSR), Uniunea Producătorilor de Fonograme din România (UPFR), reprezentând agenţi economici ce activează în diverse domenii culturale ca producători de carte, muzică, concerte şi spectacole, atrag atenţia asupra unui proiect de lege aflat în faza finală de aprobare, propunerea legislativă 583/2014 privind legiferarea timbrului cultural.
Economica.net - lun, 16 feb. 2015, 09:51

Potrivit unui comunicat transmis luni Agerpres, ‘prin acest proiect se urmăreşte instituirea unei adevărate ‘taxe pe cultură’, în folosul unor asociaţii de creatori, ce va duce la scumpirea produselor culturale şi va fi resimţită şi suportată de către plătitorul final, desigur cu impact negativ şi asupra dezvoltării economice şi culturale a activităţilor din industria de carte, muzică, divertisment’.

În opinia celor trei asociaţii, proiectul de lege 583/2014 ‘a fost elaborat fără a se ţine seama de angajamentele României luate la nivel Uniunii Europene în cadrul strategiei ‘O reglementare inteligentă’, conform cărora statelor membre li se recomandă ca orice proiect nou de lege să fie însoţit de o bună argumentare a oportunităţii actului respectiv, de un studiu de impact, care să evalueze costurile pentru operatorii economici’. Totodată, acesta ar fi trebuit să fie elaborat ca urmare a unei consultări reale şi eficiente a tuturor părţilor interesate, inclusiv operatori economici şi consumatori, lucru care, susţin asociaţiile, nu s-a întâmplat.

‘Reprezentanţii Alianţei Naţională a Uniunilor de Creatori din România (ANUC), susţinătorii iniţiativei, solicită anularea Legii 35/1994 şi adoptarea în schimb a acestui nou proiect de lege, demersul fiind considerat o necesitate de către membrii săi (Uniunea Scriitorilor din România, Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor, Uniunea Teatrală, Uniunea Artiştilor Plastici, Uniunea Cineaştilor, Uniunea Arhitecţilor), sub pretextului acordării unui ‘ajutor nepreţuit culturii româneşti”, menţionează sursa citată.

FER, APOSR şi UPFR susţin însă că, ‘în realitate, această ‘taxă pe cultură’ are ca destinaţie aceste ‘uniuni de creatori’, în esenţă entităţi private, care beneficiază de venituri din urmă activităţii economice a unor alte entităţi private’.

‘Mai mult decât atât, proiectul de lege prevede faptul că aceste entităţi dispun de veniturile din timbrul cultural după bunul plac, fără un scop precis şi fără criterii transparente, şi desigur fără a contribui la produsul său serviciul din urma căruia beneficiază de această taxă’, se arată în comunicat.

Potrivit asociaţiilor menţionate, ‘impunerea unei astfel ‘taxe pe cultură’ se reflectă direct în preţul final al produsului ori serviciului de cultură – fie carte, CD, DVD sau concert -, ceea ce va îndepărta inevitabil o mare categorie de potenţiali cititori/ascultători/spectatori, în condiţiile în care nivelul de acces al publicului la cultură în România este deja printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană’.

‘Editorii de carte, producătorii de muzică şi organizatorii de evenimente culturale şi divertisment (concerte, festivaluri, etc) sprijină – nu doar la nivel declarativ, ci şi prin propria activitate – cultura românească şi îşi manifestă disponibilitatea de a deveni parteneri la iniţiativele de dezvoltare a culturii româneşti şi a industriei creative, atât timp cât acestea există într-un cadru legal bine stabilit, eficient, fezabil şi transparent’, se mai arată în comunicatul semnat de FER, APOSR şi UPFR.

Preşedintele Uniunii Scriitorilor din România (USR), Nicolae Manolescu, afirmă însă că poziţia tranşantă a Federaţiei Editorilor din România (FER) împotriva legiferării timbrului cultural este cauzată de faptul că aceştia ‘vor să acopere evaziunea fiscală’.

‘Vreau să vă spun că mint editorii cu ne-ru-şi-na-re! Preţul cărţilor nu creşte, decât într-o cantitate nesemnificativă, unul la mână. Doi la mână: suplimentul ăsta minuscul îl plătesc cititorii, cumpărătorii, nu editorii. Cititorii plătesc infim mai mult. Gândiţi-vă că e vorba de un timbru fix cu valoare forfetară de 1 leu, care se pune pe orice carte care costă de la 15-20 de lei în sus până la nu ştiu cât. Prin urmare, el în medie revine absolut nesemnificativ. Problema majoră a editorilor – asta este minciuna şi ţin s-o spun – este că vor să acopere evaziunea fiscală. Nu vor să se controleze câte exemplare vând. Ăsta este adevărul’, a declarat duminică pentru AGERPRES Nicolae Manolescu, susţinător al legiferării timbrului cultural.

Te-ar mai putea interesa și
Cătălin Prunariu, directorul TAROM, are circa 12.000 de euro investiți în acțiuni TESLA, Apple și Airbnb
Cătălin Prunariu, directorul TAROM, are circa 12.000 de euro investiți în acțiuni TESLA, Apple și Airbnb
Cătălin Prunariu, directorul general al TAROM, a investit circa 12.000 de euro în acțiuni la marile companii TESLA, Apple, Airbnb, Ceragon Networks și Interactive Brokers, potrivit declarației......
Protecție sporită pe Transfăgărășan și Transalpina: CNAIR a primit o ofertă la licitația pentru 25 km de parapete cu cabluri
Protecție sporită pe Transfăgărășan și Transalpina: CNAIR a primit o ofertă la licitația pentru 25 km de parapete ...
Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a primit o ofertă la licitația pentru 25 km de parapete ...
Donații de peste 840 de milioane de euro au fost strânse pentru renovarea Catedralei Notre-Dame
Donații de peste 840 de milioane de euro au fost strânse pentru renovarea Catedralei Notre-Dame
''Elanul generozităţii''' pentru finanţarea lucrărilor la Catedrala Notre-Dame din Paris ''nu scade'', fiind strânși ...
Budapesta are cel mai ieftin curent electric dintre toate capitalele statelor din Uniunea Europeană
Budapesta are cel mai ieftin curent electric dintre toate capitalele statelor din Uniunea Europeană
Gospodăriile din Budapesta au plătit în august cel mai scăzut preţ la energie electrică în rândul capitalelor din ...