Fermele de lapte nu țin pasul cu fabricile. Importurile de materie primă au depășit din nou pragul de 11% din tot ce s-a procesat

În 2024, procesatorii de lactate din România au introdus pe liniile de producție aproximativ 1,4 milioane de tone de lapte, cu 7,5% mai mult decât anul anterior, pe fondul unei creșteri cu 4,6% a cantităților colectate de la fermierii locali și cu 38,7% a importurilor de lapte brut, potrivit unei analize Economica în baza datelor Institutului Național de Statistică.

Mai exact, crescătorii de vite au livrat către fabrici 1,26 de milioane de tone de lapte, în timp ce din import au venit 159,8 mii tone, adică 11,2% din cantitatea totală procesată anul trecut. Cu un an în urmă, doar 8,7% din tot ce s-a procesat în România a ajuns din import, având în vedere că  trendul a fost același dacă vorbim de achizițiile din local (plus  6,2% față de 2022). Importurile de lapte brut au scăzut însă în 2023 cu 21,4%.

„Consumul de lapte în România este în jur de 4 milioane de tone anual, din care de la fermieri se colectează 1,2-1,3 milioane de tone, ceea ce înseamnă că din laptele fermierilor locali asigurăm doar aproximativ 30% din necesar, ceea ce este foarte puțin. Observăm însă în ultima perioadă o tendință de concentrare, având în vedere că, pentru a ajunge la break-even, într-o fermă ar trebui să ai un minimum de 200 de capete. Pe de altă parte, cu cât fermele sunt mai mari, cu atât sunt mai afectate de ambițiile de mediu ale Europei care presupun  investiții masive în neutralizarea dejecțiilor și centrale de biogaz pentru care și autorizațiile de mediu sunt greu de obținut. În plus, există diferențe de subvenționare între fermierii români și cei europeni”, a explicat pentru Economica Ionuț Lupu, director executiv Asociația Crescătorilor de Vaci „HolsteinRo”.

Pe de altă parte, Daniel Frei, președintele Samus Lact Cooperativa Agricolă, dar și liderul Uniunii de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Taurin (UNCST) – BOVICOOP, spune că micii fermieri au început să renunțe la business având în vedere șocurile repetate generate de pandemie, război, secetă și acum, probabil, o criză economică. Aceasta și pentru că, pe lângă costurile cu animalele, fermierii mici au costuri și o logistică dificilă legată de colectarea laptelui, ceea ce îi face mai puțin competitivi pe piață față de marii fermieri.

„Dacă fermierii mici și mijlocii ar fi stimulați mai mult să se asocieze, s-ar mai salva din ei. Spre exemplu, până acum au fost prea puțini bani pentru grupurile de producători, astfel că multe proiecte de aest gen au rămas fără finanțare. Cred că ar trebui mai mulți bani pe zona aceasta. Un centru de colectare eficient înseamnă investiții de minimum 200-250.000 de euro, având în vedere că ar trebui să aibă o capacitate de minimum 24.000 de litri la fiecare două zile”, a declarat el pentru Economica.