Fermierii europeni, printre care și cei români, sunt afectați tot mai mult de dăunători, gradul de infestare fiind mai mare pentru că nu există medicamentă.
Potrivit datelor Alianței pentru Agricultură și Cooperare (AAC), în cazul României, s-au identificat pierderi de 45% la porumb, iar la culturile de floarea-soarelui pierderile au fost de peste 38% din numărul plantelor.
Din punct de vedere economic, înseamnă că fermierii au avut venituri mai mici cu minimum 400 euro/ha, pe minimum 500.000 hectare, ajungându-se la un total de 200 milioane euro. Și aceasta doar prin neutilizarea tratamentului cu insectofungicid pe baza de neonicotinoide la semințe.
Cifrele fac parte dintr-un studiu realizat în 2022 prin testări în peste 10 locații unde s-a cultivat porumb ți floarea-soarelui.
Problema a rămas de actualitate astfel că AAC a solicitat în cadrul unui grup de lucru al COPA COGECA modificarea Art. 2 al Regulamentelor 783, 784 și 785 din 2018, pentru a permite statelor membre ca în situații specifice, unde de la natură este un prag economic de dăunare foarte mare, să poată folosi tratamentele la semințe pe bază de neonicotinoide. Derogarea ar urma să fie valabilă până apar alternative eficace și eficiente ca preț tratamentele la semințe pe bază de neonicotinoide.
COPA COGECA reprezintă agricultorii și cooperativele agricole din Uniunea Europeană ]n fața instituțiilor UE și nu numai.
„Legislația UE este cea mai strictă din lume. Avem nevoie de produse de protecția plantelor să ne protejăm culturilor împotriva bolilor și dăunătorilor, punând în echilibru nu este ușor și nu am făcut-o întotdeauna corect. Trebuie să reîntărim capacitatea noastră de a asigura hrana. O să acoperim autorizarea de urgență fără a mai fi limitată la o anumită perioadă. România este un caz special, suntem deschiși să stăm de vorba cu organizațiile, cu fermierii, cu autoritățile naționale și să vedem cu ce alternative vă putem ajuta. (..)Pentru propuneri noi, vom prelua realitatea din teren, ca să ne asiguram că sunt perioade de tranziție, care să permită timp de adaptare și să avem sprijin financiar de adaptare, sector cu sector. Vrem să introducem echivalența cu bunăstarea animalelor la importuri. Avem cele mai ridicate standarde global, avem principiile de prevenire, dar avem din ce în ce mai multe boli. Luăm în calcul să ne schimbăm abordarea pentru prevenire și vaccinarea să devină un instrument în acest sens”, a declarat Oliver Varhelyi, Comisar European pentru Sănătate și Bunăstarea Animală.
Proteste cu 10.000 de fermieri
În cadrul grupului de lucru COPA COGECA la care a participat și AAC s-a discutat și despre fondul unic din care vor fi plătite subvențiile fermierilor europeni, cadrul financiar multianual și politica agricolă comună 2028-2034, clauzele de salvgardare pentru MERCOSUR, trialog-ul în desfășurare pe simplificarea actualei PAC, orientarea pieții unice și practici comerciale neloiale, mecanismul de ajustare la graniță a carbonului care a dus la scumpirea fertilizanților și viitoarea agendă de simplificare în domeniul alimentelor și furajelor, sănătății și bunăstării animalelor și inovării, etc.
Iar concluziile au fost că, așa cum arată acum, clauzele de salvgardare propuse în acordul comercial MERCOSUR nu oferă garanții sau certitudine producătorilor din UE că se vor respecta standardele pentru produsele importate și că se vor efectua controale pentru mai mult de 1% din cantitatea importată.
Astfel, fermierii speră că în februarie 2026, când acordul va fi supus aprobării Parlamentului European, mai mult de 51% din membri Parlamentului European vor vota împotriva. Astfel, acordul se va mai putea renegocia.
Cât despre bugetul alocat fermierilor, un moment cheie va fi întâlnirea Premierilor din 18-19 Decembrie 2025. Dacă atunci nu va exista opoziție majoră din partea unor participanți, se va trece la următoarea etapă, fiind imposibil să se mai schimbe structura fondului unic și să se mențină Politica Agricolă Comună cu cei doi piloni(subvenții și investiții) și buget distinct alocat pe cei 7 ani.
Acest lucru, spun fermierii, va duce la lipsă de predictibilitate.
„În ultimii 5 ani costurile de producție ale fermierilor au crescut cu peste 35%, iar veniturile încasate au crescut cu doar 15%, deși prețul hranei a crescut cu 30%. Prin măsurile propuse la nivel european populația va avea și mai mult de suferit și plătit. Pentru prevenirea concretizării deprioritizării producției de hrană și avansării într-un mod care va afecta sectorul Agricol, Mediul Rural și întreaga populație a UE, fermierii și cooperativele din UE se vor mobiliza prin cca 10.000 de persoane care vor protesta la Bruxelles, pe 18.12.2025”, mai transmite asociația.