Financial Times laudă România pentru politica economică

Ţările europene în curs de dezvoltare se descurcă foarte bine în materie de emisiuni noi de eurobonduri în 2014, cu emisiuni de 2 miliarde de euro la 10 ani de la Polonia, de un miliard de euro la 7 ani de la Letonia şi 2 miliarde de euro – unul la 10 ani şi unul la 30 de ani – de la România, notează Timothy Ash, şeful departamentului de cercetare a pieţelor emergente al Standard Bank, pe blogul Financial Times.

Fiecare dintre aceste credite are puncte tari, care ar putea ajuta la vânzare, este de părere expertul. În privinţa României, acesta susţine că ţara a fost exemplul preferat al Fondului Monetar Internaţional (FMI) în ultimii trei-patru ani. „Finanţele sale publice sunt bune (datorie/deficit mici, invidia Uniunii Europene, inclusiv a Marii Britanii, şi o marjă de siguranţă fiscală substanţială) iar reformele structurale ar trebui să livreze, acum, o creştere solidă. Ministrul român de finanţe a reuşit să iasă în faţă lansând aceste emisiuni devreme, pentru a acoperi nevoile de finanţare anuale şi a-şi spori şi mai tare rezerva fiscală. Emisiunea la 30 de ani a fost o lovitură de maestru, care a plasat-o printre băieţii mai mari din regiune cu emisiuni pe termen mai lung, printre care Polonia, Ungaria, Turcia şi Rusia”, susţine Ash.

Acesta mai afirmă că, în 2014, în timp ce unele dintre pieţele emergente mai mari au probleme destul de serioase, creditul pieţelor emergente europene oferă o valoare bună ţinând cont de risc şi profit.

„Aici am include ţări ca Letonia, Lituania, România, Croaţia, Serbia, Slovenia şi poate chiar Ungaria. Ne-am ţine departe de Rusia, Turcia şi Ucraina, care în mintea noastră înseamnă în continuare economii mari cu probleme şi slăbiciuni structurale adânci, care mai au până să ajungă la un rezultat. Turcia va lovi, probabil, un zid înaintea Rusiei, dar ambele trebuie să ia măsuri de ajustare substanţiale”, susţine expertul britanic.

În particular, regiunea se vinde la un preţ mic pentru că există temeri ale investitorilor legate de performanţele sale post-Lehman, plus frica întinderii problemelor periferiei europene în sectoarele bancare ale regiunii.

Totuşi, în ultimii doi-trei ani aceste ţări s-au dovedit a fi rezistente iar băncile europene au rămas, în general, pe aceste pieţe. România şi ţările baltice au condus în materie de consolidare fiscală şi reformă structurală, afirmă Timothy Ash.