Firea: Fântâna Mioriţa a redevenit funcţională, după un proces amplu de restaurare

„Fântâna Mioriţa a redevenit funcţională, în aceasta seară, după un proces amplu şi complex de restaurare, realizat prin contractul încheiat de Primăria Capitalei cu Apa Nova. Fântâna, amplasată la intrarea în Capitală, în zona de Nord, în sectorul 1, în apropierea Gării Băneasa, în faţa Muzeului de Artă Populară Prof. Dr. Nicolae Minovici, obiect de patrimoniu naţional, îşi dezvăluie acum publicului o imagine actuală, demnă de un oraş european. Lucrările de reabilitare estetică şi funcţională au fost efectuate de Apa Nova, cu implicarea activă a Primăriei Municipiului Bucureşti, în baza obligaţiilor asumate prin Contractul de Concesiune”, a scris Firea în postare.

Ea a precizat că reconstituirea din punct de vedere artistic s-a făcut în baza schiţelor originale, a planurilor existente ale acestui „simbol emblematic al oraşului”. Edilul a menţionat că lucrările de recondiţionare au fost realizate din materiale de înaltă calitate, care să păstreze autenticitatea operei.

„Pentru eficientizarea procesului de reabilitare, lucrările au fost separate în cele de restaurare a mozaicului şi lucrări operaţionale care au prevăzut intervenţii arhitecturale, de structură, de înlocuire a instalaţiilor şi echipamentelor învechite.
În prezent, Fântâna Mioriţa integrează tehnologii care permit operarea în regim automatizat, dar şi consum redus de energie”, a explicat Firea.

Potrivit acesteia, mozaicul, realizat acum mai bine de 80 de ani de sculptoriţa Miliţa Petraşcu, se afla într-o stare de degradare ce nu permitea restaurarea in situ.

„Astfel, acesta a fost scos cu avizul Ministerului Culturii, restaurat prin metode specifice de muzeografi şi replantat, după execuţia lucrărilor de consolidare a monumentului. Acum, exact ca în momentul inaugurării, pe faţadele monumentului pot fi admirate frize de mozaic alb şi negru, fixate în piatră, care ilustrează scene din balada Mioriţa. Pe una din părţi sunt reprezentaţi cei trei ciobani şi cele trei turme de oi, iar pe cealaltă parte este ilustrată nunta stăpânului Mioriţei şi moartea acestuia”, a scris Firea pe Facebook.

Ea a adăugat că fântâna Mioriţa a fost realizată după planurile arhitectului Octav Doicescu şi a fost inaugurată în toamna anului 1936, cu prilejul manifestărilor „Luna Bucureştilor”, eveniment în cadrul căruia a fost inaugurată şi expoziţia Satului Românesc, care avea să rămână până în zilele noastre cunoscută ca „Muzeul Satului”.