Firmele europene cer UE o abordare mai dură a relaţiei cu China

„UE trebuie să reconsidere modalitatea de lucru faţă de China şi să acorde mai multă importanţă reciprocităţii şi condiţionalităţii”, se arată într-un raport al BusinessEurope, adresat Comisiei Europene (CE) şi guvernelor UE.

În document se subliniază discrepanţa în privinţa accesului la piaţă între firmele chineze şi străine, avantajele de finanţare pentru firmele chineze în sectoare strategice, terenul şi energia ieftină, sprijinul autorităţilor de la Beijing pentru unele industrii chineze.

UE este cel mai mare partener comercial al Chinei care, la rândul său, este al doilea partener comercial al blocului comunitar.

Autorităţile de la Beijing nu au comentat raportul.

Şeful BusinessEurope, Marcus Beyrer, le-a spus jurnaliştilor că este în interesul Chinei să reechilibreze relaţia cu Europa deoarece o continuare a practicilor actuale va schimba arhitectura economiei globale în detrimentul economiei chineze orientate spre export.

Noul instrument al Uniunii Europene menit să verifice investiţiile străine directe (ISD) pe criterii de securitate pentru a proteja sectoarele strategice a intrat în vigoare în data de 10 aprilie 2019, informează un comunicat de presă al Comisiei Europene (CE).

Este primul instrument la nivelul UE menit să verifice investiţiile străine directe pe criterii de securitate şi ordine publică, acoperă ISD făcute de companii de stat netransparente în sectoare şi tehnologii strategice şi cele cu impact asupra programelor şi proiectelor europene, informa la acel moment Comisia Europeană.

Noul instrument va crea un mecanism de cooperare cu includerea schimbului de informaţii între statele membre, care pot emite informări despre ISD direcţionate către alte state membre. Comisia Europeană poate cere informaţii şi emite o opinie pentru ţara vizată de investiţie, însă decizia finală aparţine ţării respective.

De asemenea, CE va putea emite opinii când o investiţie poate reprezenta o ameninţare la adresa securităţii sau a ordinii publice în mai mult de un stat membru sau când investiţia subminează un program sau un proiect de interes pentru întreaga UE, cum ar fi „Orizont 2020” sau „Galileo”.

De asemenea, este încurajată cooperarea internaţională privind verificarea investiţiilor, inclusiv împărtăşirea experienţei, a celor mai bune practici şi a informaţiilor de interes comun.

Noul instrument stabileşte anumite cerinţe pentru statele membre care vor să menţină sau să adopte un mecanism de verificare la nivel naţional. Statele naţionale au ultimul cuvânt dacă o anumită investiţie ar trebui sau nu permisă pe teritoriul lor. De asemenea, se ţine cont de necesitatea de a opera conform unor termene limită care să sprijine afacerile şi sunt necesare cerinţe de confidenţialitate solide.

În ultimii 20 de ani, structura şi provenienţa investiţiilor străine directe in UE s-au schimbat semnificativ, în special din direcţia economiilor emergente. Investiţiile din China au crescut de şase ori, cele din Brazilia de zece ori, iar investiţiile din Rusia s-au dublat cel puţin, vizând în ultima vreme sectoarele high-tech şi de multe ori prin intermediul unor companii de stat sau cu legături guvernamentale.