Fitch a revizuit în scădere perspectiva ratingului atribuit Croaţiei, de la stabilă la negativă

Decizia Fitch vine după ce, luna trecută, agenţia de evaluare financiară Standard & Poor’s a retrogradat, cu o treaptă, ratingul suveran al Croaţiei, până la ‘BB’, de la ‘BB plus’, cu perspectivă stabilă.

Ratingurile Croaţiei pe termen lung în valută şi monedă locală au fost confirmate de Fitch la ‘BB plus’ şi, respectiv, ‘BBB minus’, calificativul pe termen scurt în valută a fost confirmat la ‘B’, iar plafonul de ţară la ‘BBB’.

Croaţia, o economie de 63 de miliarde de dolari, nu a mai înregistrat creştere economică din 2008 şi, în prezent, se confruntă cu o majorare a costurilor cu împrumuturile, după ce datoria publică a ajuns la 64% din PIB în 2013. Guvernul croat se străduieşte să ţină sub control creşterea cheltuielilor publice şi să reducă rata şomajului care, luna trecută, a ajuns la 21,6% din populaţia activă.

Recesiunea prelungită continuă să afecteze perspectivele de consolidare fiscală ale ţării şi sustenabilitatea datoriei publice, în timp ce Guvernul nu este prea decis să adopte măsuri dure de austeritate, aşa cum au procedat alte state din Europa de Est, apreciază Fitch.

Deficitul general în 2014 ar urma să fie de 5,5% din PIB, conform proiectului de buget pe acest an, faţă de obiectivul de 3,8% din PIB, şi se întrevede o consolidare redusă înainte de 2015.

Fitch estimează că la sfârşitul lui 2013 datoria brută a depăşit 60% din PIB şi agenţia nu se aşteaptă la o scădere a nivelului datoriei înainte de 2016.
La finele anului trecut, ministrul croat de Finanţe, Slavko Linic, declara că în 2014 Croaţia are de gând să-şi asigure de peste hotare jumătate din nevoile de finanţare, dar nu va încerca să obţină ajutorul Fondului Monetar Internaţional. Croaţia va fi nevoită să împrumute 44 miliarde de kuna (7,88 miliarde de dolari) în acest an pentru a-şi refinanţa datoriile şi a acoperi un deficit bugetar estimat la 16 miliarde de kuna.

Miniştrii europeni de Finanţe au decis, în 28 ianuarie, să demareze o procedură de deficit excesiv împotriva Croaţiei, avertizând autorităţile de la Zagreb că au timp până în 2016 să aducă deficitul bugetar sub limita cerută de Uniunea Europeană.

Croaţia, ţară care a aderat la Uniunea Europeană în luna iulie a anului trecut, a înregistrat un deficit bugetar mai mare de 5% din Produsul Intern Brut, după 2009, în condiţiile în care limita impusă de UE pentru deficitul guvernamental este de 3% din PIB.

De asemenea, miniştrii europeni de Finanţe au susţinut o recomandare a Comisiei Europene, potrivit căreia Croaţia ar trebui să reducă deficitul bugetar la 2,7% din PIB în 2015, de la 4,6% din PIB preconizat pentru acest an. Consolidarea fiscală ar urma, de asemenea, să scadă nivelul datoriei publice mai aproape de pragul cerut de UE – 60% din PIB -, un nivel pe care Croaţia ar urma să-l depăşească în acest an până la 64,7% din PIB, de la 59,6% din PIB, în 2013.

Comisia Europeană vrea ca autorităţile de la Zagreb să prezinte, până la finele lunii aprilie, un plan de măsuri vizând reducerea deficitului. În caz contrar, Croaţia ar putea fi penalizată.