Florin Barbu, ministrul Agriculturii: Decizia de compromis luată de Comisia Europeană referitor la suprafețele de terenuri lăsate nelucrate oferă o flexibilitate mai mare fermierilor

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Îmi menţin poziţia că cea mai bună soluţie era cea a derogării totale, aşa cum am susţinut încă din iulie 2023. Consider, însă, că decizia de compromis a Comisiei Europeană oferă o mai mare flexibilitate fermierilor noştri, în primul rând prin scăderea procentului la 4% (de la 7%) din terenul arabil dedicat unor culturi intermediare sau cultivării unor plante fixatoare de azot sau asigurarea unei zone neproductive. În acelaşi timp, faptul că propunerea iniţială a Comisiei nu a întrunit numărul necesar de voturi din partea statelor membre arată fără urmă de îndoială că deciziile de la Bruxelles trebuie să ţină mai mult cont de vocea fermierilor, care s-au confruntat cu multe dificultăţi în ultimii ani”, a declarat, miercuri, Florin Barbu, într-un comunicat transmis către Agerpres.

În data de 13 februarie 2024, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, a fost publicat Regulamentul de punere în aplicare 587/2024 din 12 februarie de stabilire a unei derogări de la Regulamentul (UE)2115/2021 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte aplicarea standardului privind bunele condiţii agricole şi de mediu ale terenurilor (standardul GAEC 8), datele de eligibilitate a cheltuielilor pentru contribuţia din FEGA şi normele privind modificările planurilor strategice PAC pentru modificările anumitor eco-scheme pentru anul de cerere 2024.

Derogarea decisă de Comisia Europeană suspendă obligativitatea fermelor de a lăsa 4% din suprafaţa de teren deţinută drept zonă neproductivă şi dă fermierilor dreptul să opteze pentru modul în care vor acţiona asupra suprafeţei respective, între: înfiinţarea unei culturi intermediare/secundare, după recoltarea culturii principale, înfiinţarea unei culturi fixatoare de azot şi asigurarea unei zone neproductive.

De asemenea, fermierul poate să opteze fie pentru oricare, fie pentru toate cele trei condiţii simultan pe suprafaţa de 4%.

Potrivit MADR, decizia Comisiei Europene vine după ce propunerea iniţială privind asigurarea unui procent de 7% din terenul arabil pentru cultivarea plantelor fixatoare de azot nu a reuşit să primească susţinerea statelor membre, România fiind unul dintre statele care a respins această propunere ce nu ar fi rezolvat decât o parte din dificultăţile cu care se confruntă fermierii.