Florin Cîțu: Iau în calcul scenariul în care UE are o a doua cădere. Pot să duc în UE liberalismul clasic – INTERVIU ECONOMICA

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a acceptat invitația ECONOMICA.NET la un interviu în care atinge mai multe probleme despre care n-a vorbit până acum public. Vorbește despre contradicția dintre convingerile lui intelectuale și ce a fost nevoit să facă din poziția de ministru. Despre ce a făcut în cel mai greu moment al mandatului, când guvernul a închis economia în casă. În primul scenariu, economia trebuia să rămână închisă până în iulie. Mai spune că adevărații eroi ai acestei perioade sunt antreprenorii, care au anticipat înaintea ministrului revenirea economiei și l-au inspirat și pe el. Ia în calcul un scenariu în care UE are o a doua cădere. Spune că a început să doarmă bine abia după confirmarea ratingurilor României și acoperirea necesarului de finanțare pentru acest an. Spune că din toată perioada, cel mai mult l-a deranjat mediatic discuția despre iminența unui acord cu FMI, dar admite că i-a folosit pe experții FMI pentru analiza veniturilor bugetare. Vorbește despre cărțile de economie care l-au inspirat. Aruncă o săgeată către Banca Națională despre care sugerează că nu participă pe cât ar putea la eforturile de combatere a crizei. Repetă că găsește curiozitate în prezența lui la ședințele de politică monetară ale BNR, pentru că legea îi permite. Mai spune și ce vrea să facă după ce n-o să mai fie ministru. Una dintre variante, să ducă în UE liberalismul clasic.
Ionut Tudorica - mar, 01 dec. 2020, 03:22
Florin Cîțu: Iau în calcul scenariul în care UE are o a doua cădere. Pot să duc în UE liberalismul clasic - INTERVIU ECONOMICA


ECONOMICA.NET : În ziua în care ați devenit ministru de Finanțe al României, un om cu gândire libertariană, din cât vă știam dinainte, ce planuri aveați  și ce ați găsit acolo, la MFP, s-a schimbat ceva de când ați ajuns ministru? Mai multi economiști zic că v-ați schimbat dintr-odată. 

Florin Cîțu – Nu aș fi de accord că m-am schimbat și aș da exemplu ce am zis săptămâna trecută, la lansarea Programului de Gvernare, când am declarat că proprietatea privată este sacră. Și-mi aduc aminte ce am spus și in Parlamentul României, dar și la minister, ca antreprenorul român este un erou și nu un infractor, și ca de fapt aceasta a fost filosofia după care am condus lucrurile.  

Acum, să încerci să schimbi lucrurile peste noapte este imposibil și nu cred că cineva se aștepta la așa ceva. Ce am vrut eu să fac, a fost să schimb puțin din modul în care se uită oamenii la sectorul privat. De fapt, primul lucru pe care am vrut să-l fac a fost să schimb relația asta stat-sector privat. NU poți să schimbi peste noapte legile, știți foarte bine ca nu se pot schimba în Parlament, pe moment, e complicat.  Dar ce puteam să fac era să schimb măcar modul în care statul lucrează cu sectorul privat, lucruri simple pe care puteam sa le fac. Să plătești facturile la timp. Plătești la timp, ajuți sectorul privat, nu-l mai forțezi să se ducă să ia împrumuturi de la bănci sa treacă peste perioada dificilă în care aștepta facturile de la stat.

Imi dau sema că celor cărora mă stiu, și știu cum gândesc, poate aceste lucrui li se par minore. Și asta era de fapt discuția pe care o aveam chiar înainte de a fi ministru. Fiecare antreprenor avea nevoie de cash, avea nevoie de lichiditate. Își făcea serviciile, trebuia să fie plătit. Asta e ceea ce cred că am schimbat în acest an. Am plătit la timp facturile oamenilor și acest lucru este o măsură foarte liberală, să nu-ți mai bați joc de sectorul privat. 

Mai mult, asta arată clar că banii privați eu cred că trebuie să rămână în privat. In al doilea rând, am eliminat toate taxele introduse de PSD, asta într-un an în care mulți corifei ai economiei spuneau, domne, ce faci, reduci taxe? Asta este viziunea mea de liberal! Oamenii știu mai bine decât știe statul să-și administreze propriile resurse. E adevărat că vreau să am venituri la buget chiar mai mari, ca asta sunt, ministrul Finanțelor, dar să o fac prin eliminarea evaziunii. Eu cred că veniturile la buget cresc când ai creștere economică, când ai mai multe companii, cand ai efervescență în economie. Si asta ai când ai antreprenori. Si ai antreprenori când oamenii știu ca nu sunt șicanați de stat. Este adevărat ca discuțiile noastre filosofice rămân cumva la un nivel filosofic, dar eu nu cred ca a existat un ministru al Finanțelor pană acum să-ți spună ce am spus eu public de fiecare data, că nu cred că statul alege campioni. Am spus de mai multe ori. Nu cred că statul alege campioni în economie, nu cred că statul este cel care face așa numitul antreprenorial state. Am păstrat multe din elementele pe care le aveam înainte, plus că da, a venit criza economică, după criza de sănătate și acolo au fost măsuri intervenționiste și cred că despre asta este vorba.  

ECONOMICA.NET : ce ați simțit în momentul în care statul a fost nevoit să dea prima ordonanță militară? Aveați un plan și dintr-o dată s-a întâmplat altceva. 

Florin Cîțu – Da, țineți minte că atunci erau două planuri pe care se juca. Să nu uităm că sunt un om politic astăzi. Era lupta politică, și încercam să eliminăm PSD din Parlament, era acel plan pentru alegeri parlamentare mai devreme, și bineînțeles că am fost deturnați de la acest plan de realitate, de criza de sănătate și economică. 

Acum, da, dar atunci când te gandesti la libertate, individual choice și așa mai departe, și ne gândim la ce înseamnă libertate, poti să spui că o ordonanță militară care restricționează dreptul de a circula ți-ar închide ție drepturile. Aici putem sa dezbatem, pentru că nu a fost o ordonanță militară luată pentru că noi am vrut să-i  ținem pe oameni în casă, cumva, să le facem rău. Invers, aici a fost o decizie de sănătate. Si nu m-am gândit atunci la așa ceva. Pentru mine problemele erau altele. Când închizi economii, adio venituri și mă gandeam atunci… Să știți că acelea au fost cele mai grele momente ale acestui mandatului. Pentru că la începutul mandatului am venit si am spus, ok, facem un buffer, orice se întâmplă, am un buffer, sunt ok. În momentul în care a apărut acest lockdown la nivel global, vă aduceți aminte, toate piețele financiare au înghețat și atunci a trebuit să luăm o decizie. Ce facem noi? Și în martie, atunci, am luat decizia dacă mai plătesc companiile bani la buget sau nu mai plătesc. Ce facem cu companiile din România? Și am luat decizia să nu mai fie dobânzi și penalități. Cei care au declarat, să nu fie obligați să plătească impozitele în martie. Au rămas în economie atunci 15 miliarde de lei. Va dați seama, gaura la buget. 

Dacă nu am fi avut bufferul pentru care am fost public linșat de opoziție, am fi avut probleme mari de finanțare în acel moment. Deci acel buffer ne-a salvat, am putut să plătim facturi samd. Dar acelea au fost cele mai dificile momente ale mandatului pentru că nu vedeam foarte bine revenirea, nu vedeam ieșirea, nu vedeam soluția, nu știam când vom ieși din lockdown. Atunci am stat zile și nopți cu cei de la Trezorerie, de la finanțare datorie publică și calculam fiecare leu, facturile din economie, estimări pe venituri și ne gândeam, ok, economia e închisă până în iulie. aveam scenariul până în iulie, puteam să finanțăm până în iulie cu economia închisă și cu piețe financiare deficitare. Aveam un scenariu B pe care-l duceam pana in iulie, dar după aceea eram fără… 

“Și, ca om, atunci, am avut dubii că putem să ieșim din asta” .

Au fost cele mai grele momente atunci. M-am liniștit când am ieșit pe piețele internaționale în aprilie, și am avut cea mai de succes emisiune, în afară de cea pe care am avut-o acum câteva zile. Când am văzut un interes enorm pentru Romania, o țară care era cu ratingul jos.

Investitorii veneau și-ți dădeau bani într-o perioadă de criză și aveau încredere ca nu vei da faliment, și ca vei plăti banii înapoi cu dobândă, atunci m-am linistit si am zis: clar, dacă avem încrederea investitorilor, putem să facem orice. Am luat atunci 3 miliarde și apoi am fost foarte liniștit ca ne vom menține. Dar au fost luna martie și jumătate din aprilie foarte, foarte dificile și chiar erau probleme de finanțare. Și ca om, atunci, am avut dubii că putem să ieșim din asta. 

ECONOMICA.NET : când erau aceste dubii, când se întâmpla?

Florin Cîțu: Chiar la începutul pandemiei. Nici nu am avut timp să mă gândesc la episoadele cu premier desemnat și ce se mai întâmpla în perioada aceea pe partea politică, nu a mai existat așa ceva pentru mine. Problema era de finanțare. Nu voiam să fie vreun om care nu poate fi plătit. Și nu vorbesc despre sectorul bugetar aici, vorbesc despre sectorul privat. Atunci am început să dăm TVA în sume mari. L-am rambursat imediat cu control ulterior. Știam ca e nevoie de lichiditate in economie. Atunci am simțit exact, e reflexul. Când faci sport ai reflexul mușchilor, sau când joci fotbal. Faci lucruri din reflex. În acel moment am simțit reflexul crizei din 2008-2009. Exact atunci au intrat resorturile în mintea mea și mi-am dat seama de ce este nevoie: lichiditate, lichiditate, lichiditate. Lichiditate aruncată în sistem ca să păstrezi economia să rămână în picioare, fiindcă altfel nu aveai cum. 

ECONOMICA.NET : Măsurile pe care le-ați luat, inclusiv pentru finanțare și pentru relansare a economiei, chiar din start, le-ați copiat de afară. Zic că și alții au luat măsuri similare. V-ați inspirat de afara sau le-ați adaptat pe specificul economiei noastre?

Florin Citu: Bineințeles că sunt adaptate măsurile. Eu repet, m-am uitat. Sunt două tipuri de măsuri care au fost adoptate. Ajutoare de stat și garanții. Eu m-am luptat cu toata lumea pentru garanții și nu ajutoare de stat. Și aici iese liberalul din mine! Pentru că garanții pentru împrumuturi înseamnă încă un filtru, înseamnă filtrul sistemului financiar bancar.  Înseamnă un filtru al antreprenorului, care ia un împrumut și știe că trebuie să-l dea înapoi, chiar dacă nu este cu dobândă, chiar dacă dobânda este garantată de stat, chiar daca imprumutul este garantat. Eu mizez pe faptul ca fiecare antreprenor vrea să-și țină afacerea în picioare. Și, atunci, când ai un ajutor de stat aceste filtre sunt relaxate, sunt anihilate. Cand iei ajutor de stat, iei mai mult decât ai nevoie, ii cheltuiești pe orice altceva, poate nu pe ceea ce ai nevoie, pentru că știi că nu trebuie să dai înapoi. Garanțiile sunt altceva. Garanțiile te țin în priză. Iau banii ăstia ca să plătesc niște facturi, să-mi extind afacerea.  

“De aceea am fost optimist începând cu aprilie și lumea spunea că bat campii și că sunt nebun”. 

Am exemple! Eu merg pe jos, am prieteni antreprenori prin tot Bucureștiul, care au luat IMM Invest, pentru restaurante, și am văzut ce au facut cu banii. Și-au cumpărat încălzitoare pentru iarnă, și-au acoperit terasele, unii și-au cumpărat prăjitoare de cafea, altii și-au cumparat dozatoare, deci lucruri pentru a-și extinde afacerea. Asta mi s-a parut genial. Aici este spiritul acesta antreprenorial care trebuie susținut puternic. Să fii în cea mai mare criza economică din ultima sută de ani și să găsești cumva resortul intern, să vezi optimist și să-ți extinzi afacerea în momentul ăsta. Mie mi se pare genial. De aceea am fost eu optimist începând cu aprilie și lumea spunea că bat campii și că sunt nebun. Nu! Am văzut acești oameni, oameni care lucrează, care-;i fac afacerile și nimeni nu stie mai bine decât un antreprenor cum va fi situația. Ei simt, și dacă au simțit că o sa fie ok au avut și încredere că o să fie ok. 

ECONOMICA.NET : Inclusiv noi, presa, ne-am îndoit adesea de estimările dvs, stiți că există încă discuția despre V-ul ăla…că ar avea un braț mai scurt…

Florin Cîțu –  Noi discutăm aici, și asta mi se pare iar genial. Într-un mediu academic eu sunt de acord sa discut de 0,2 vs 0,3. Sunt de acord să discutam despre modele de filtrare și chiar am avut o discuție astazi, putem să discutăm oricât și sunt de acord să stăm să ne batem în modele. Dar aici vorbim despre economia reală. Și dacă luăm ce este România astăzi, cum au lăsat-o (guvernarea social-democrată – n.r.), care erau estimarile la începutul anului de minus 9%. Țineți minte acele scenarii, și cum am reușit totusi să păstrăm și să pregătim  economia pentru perioada următoare. Eu zic că s-a făcut ceva la care nu ne gândeam mulți că se va putea face. Și repet, optimismul antreprenorilor din România, pe mine asta mă duce mai departe. Oamenii ăia care-și asumă riscuri, singuri, pe banii lor, și costurile sunt mari pentru familie, și totuși merg mai departe. Deci este …  acolo vad eu, de fapt, motorul economiei și de aceea spun că antreprenorii sunt niște eroi în economie. 

“România este o țară care a avut tot timpul probleme să-și revină”

Si veți vedea, ok, ne vom bate, cifrele poate nu o să fie (contracție economică – n.r.) 4,2, o sa fie cădere de 4,5%. Credeți ca va conta? Contează că nu a fost -9%!  Contează că am salvat 20.000 de companii din România, care au luat IMM Invest și au putut să meargă mai departe. Lucrurile celelalte nu mai contează. Conteaza că avem totuși această revenire în trimestrul III. România este o țară care a avut tot timpul probleme să-și revină. Și totuși a revenit în trimestrul III, în rândul celorlalte țări. Nu aș fi chiar așa de pesimist. Dacă ne uităm trei trimestre la trei trimestre este 4,6% cădere, ceea ce înseamnă mai bine decât media UE, iar noi nu am avut aceeași forță fiscală, pentru ca noi porneam la un deficit estimat de 3,6% din PIB, deja, nu ne puteam duce ca nebunii la 13-14% din PIB.  

“Există anumite trusturi de presa care vor lua fiecare cuvant pe care il spun, il vor îmbrăca într-o chestie negativă și o vor promova la maximum”. 

Noi a trebuit sa fim și moderați, pentru ca în același timp suntem analizați de agentiile de rating, deci noi vorbim acum de măsurile acestea, dar dumneavoastră uitați ca eu a trebuit tot timpul sa fiu atent cum comunic ce se intamplă cu pensiile în 2020. Comunicam pentru investitori, a fost o bătălie importantă de comunicare, pentru că există anumite trusturi de presa care vor lua fiecare cuvant pe care il spun, il vor îmbrăca într-o chestie negativă și o vor promova la maximum. Si astfel de lucruri nu le poti …. Ceea ce nu înțeleg acești oameni e că astfel de lucruri ne vor afecta pe noi ca țară. Chiar daca ne plac sau nu ne plac, agentiile de rating sunt un arbitru independent și de acolo te finantezi. Alternativa era sa ne finanțăm așa cum ne-au tot propus unii tot timpul, și am spus ca nu se va exista niciodată cât sunt eu aici, un acord cu FMI. Vă dați seama ce ar fi însemnat asta? Când vom trage linie și vom vorbi peste câțiva ani de zile, să finanțezi un deficit de 9,1% din PIB, din piață, într-o perioadă de criză economică, cu o economie cu un rating deasupra cu doar o linie, la limita junk, va spun ca este o realizare a acestui guvern. 

ECONOMICA.NET : Ați spus în trecut că ați luat în calcul cele mai negre scenarii pentru anul viitor, pe lângă cele pozitive. Dacă ați vrea să ne arătați  un scenariu negativ. Nu trebuie să fiți extrem de exact, și un scenariu pozitiv.

Florin Cîțu  –  Eu de fiecare dată am spus, și am spus și la sfarsitul anului trecut. Mă pregătesc pentru ce este mai rău și sper să fie mai bine. Iau în calcul scenarii în UE de exemplu, pentru că este o problemă pe care nu putem să o controlăm. Noi putem să suplinim cererea internă, nu putem să suplinim cererea externă. Și atunci iau un calcul scenariul în care UE are o a doua cădere. Ce facem atunci? Cum extindem aceste măsuri, până unde le extindem? Care este impactul bugetar pe care-l estimez până la momentul in care cererea externă pentru produse românești se duce iarăși la zero sau cade. Și, să zicem că economia europeană își revine nu în 2021, dar în 2022 sau 2023 chiar. Deci acestea ar fi scenariile la care mă uit si calculez, estimez impactul pentru buget. Scenariul pozitiv este acela în care UE are aceste perioade scurte de lockdown parțial, dar merge în continuare și revine anul viitor. Și eu va spun că asa cum văd piețele financiare, în UE și România, vom fi surprinși plăcut anul viitor de creșterea economică din toata europa și din România. 

ECONOMICA.NET: eu vă spun că am cumpărat deja acțiuni peste tot, deci …

Florin Cîțu – foarte bine.

ECONOMICA.NET: Sunteți ministru într-o perioadă de criză, ați punctat deja acest lucru. Dar, fără să vreti este o perioadă istorică și veți rămâne în istorie cu felul în care ați acționat acum. Cum vă simțiți acum, dormiți noaptea, eventual? 

Florin Citu – V-am spus că am început să mă liniștesc după ce am iesit pe piețele internaționale și discutiile cu agentiile de rating, faptul ca au fost reconfirmate ratingurile, mai așteptăm un singur rating de la S&P, 

ECONOMICA.NET: aveti estimari pentru el?

Florin Cîțu – Eu cred că România a convins că poate să treacă fără probleme peste această perioadă. Eu cred ca am convins. Și, ați văzut, iesirile pe piețele internaționale arată clar că avem încrederea investitorilor străini. E adevarat, au fost momente și momente. Faptul că am reușit să asigurăm deja necearul pentru 2020, suntem la 98%, facem deja prefinantare pentru anul viitor… Încep sa dorm mai bine! 

Dar, știți cum este, bătălia va fi pe bugetul pentru anul viitor. Construcția bugetului pentru anul viitor o să fie o bătălie importantă. Anul acesta au fost foarte multe scheme, foarte mulți bani injectați în economie, politica fiscală rămâne un motor, dar nu la fel de puternic. Așa cum am mai spus, sectorul privat trebuie să preia acum locul și cererea să vina din economie. Ideea mea a fost să menținem capacitatea de producție intactă, pentru că în 2008 s-a distrus capacitatea de producție și atunci am văzut că a fost greu să-și  revină economia.

Nu mai am timp să mă gândesc ce înseamnă ce am făcut noi în acest an. Ne vom uita peste vreo 2-3 ani, ne vom uita în urma, ne vom uita la cifre și as vrea să ne uităm din nou pe titlurile din ziare din luna martie. Si eu va spun ca daca ne uităm la ce se aștepta și unde suntem astăzi veți vedea o diferență de la cer la pamant.  

ECONOMICA.NET: Dați-mi un exemplu cu ce v-a deranjat cel mai mult.

Florin Cîțu –  Nu, tot timpul erau titlurile acelea cu economia cu minus 9%, a aparut și un studiu pe care l-au vânturat câteva asociații, care arăta o scădere de 9%, și deficit din acela, monstru. Și, bineînțeles, cel mai mult m-a deranjat discuția despre acordul cu FMI. Nu că FMI ar fi o problemă, este o instituție importantă, cu experți foarte buni, pe care i-am și folosit la începutul anului pentru analiza modului în care avem venituri la buget și ne-au ajutat la reorganizarea ANAF. Este vorba despre ceea ce s-a tot aruncat în spațiul public. Dar am demostrat anul acesta că se poate, când ești transparent și iei măsuri corecte, să finantezi deficit din acesta record. Bine, în 2009 a fost tot 9,1%. Doar că atunci deficit de 9,1%, acord cu FMI, revenire după 3 ani. Anul acesta la 9,1% deficit fără acord, revenire în trimestrul imediat următor, deci diferența este de la cer la pamant.  

ECONOMICA.NET: am avut si noroc, probabil.

Florin Cîțu –  eu nu scot și norocul, poate am avut și noroc. Excelent. Orice ar fi fost, ideea este că a fost bine pentru români. Sa ai și creșterea veniturilor nete, și aici iarăși discuția că nu sunt aia, nu sunt aia… Este venitul mediu, pana la urma sunt romani care au câștigat mai mult. Și am arătat public că majoritatea categoriilor de venituri au crescut față de anul trecut. 

ECONOMICA.NET: la vreo trei categorii au scăzut, cele din horeca…

Florin Cîțu –  Bineinteles, si acolo au fost deja prezentate măsuri care să susțină puterea de cumpărare a celor oameni. Și aici trebuie să fim foarte realisti. Să crezi că poți să treci prin cel mai mare șoc economic din ultima sută de ani fără niciun fel de lovitură este imposibil. De aceea avem statul care intervine puțin să mențină aceasta parte. Și de fapt cred că aici este discuția despre intervenția statului (în economie – n.r.). 

ECONOMICA.NET: care sunt cărțile care vă ghidează pe dumneavoastră?

Florin Cîțu – Sunt mai multe. Bine, cea mai importantă carte pentru mine este clar “Avutia Națiunilor”, deci Adam Smith. Sunt multe cărți ale lui Deirdre McCloskey, de istorie economică, și chiar acum citesc una, a scos-o de curând, Mitul Statului Antreprenorial. Pentru că este acea economistă Mazzucato, care spune că există statul antreprenorial si Deirdre McCloskey care foarte frumos distruge această teorie a statului antreprenorial. 

Sunt mai multe cărți, dar în special, Adam Smith și autorul Fault Lines (Raghuram Rajan). A fost și Bernanke pentru cărțile de criza, am citit multe cărți despre criză. Asta este pentru viziunea mea macro, dar m-am uitat foarte mult la studii empirice pe măsurile luate în perioade de criză și aceste studii sunt foarte mult făcute la BCE, altele la FMI, la FED, care arată și marimile și impactul fiecărei măsuri, și fiecare șoc identificat, cu diferite modele, pentru că acest lucru este important, fiecare model identifică ceva, și aici vezi cât de mult contează endogenitatea, modul în care ai economia care funcționează. 

În ultimul timp citesc foarte mult despre datoria publică, Rogoff&Reinhart, studiul clasic, care arată clar că exista o relație între o datorie publică mare, de peste 90%, și creșterea economică, dar nu se vorbește despre cauzalitate. Pentru că știm oricum că datoria publică crește într-o perioadă de criză, dar nu știm care este relația. Deirdre McCloskey ma linistește când o citesc.

Mai citesc o carte interesantă acum despre modul în care comunică oamenii, Parasitic Mind, este un tip canadian, Gad Saad, despre tot felul de idei care sunt astăzi în spațiul public și cum ne afectează modul de gândire. 

ECONOMICA.NETrămâneți, văd, împotriva unei implicări a statului în economie. Și pentru echilibru bugetar.

Florin Cîțu – Da, aceasta este ideea, și aici intervine gandirea lui Milton Friedman că el este cel care a promovat și rolul politicii monetare și, de fapt, efectul negativ al unor deficite mari prelungite. Ideea e ca nu puteam să scăpăm anul acesta și eu am încercat să-l limitez (deficitul bugetar – n.r).

Putem să aplicăm, în ceea ce cred eu, când avem perioade de creștere economica și mai ales atunci crești peste potențial. Și aici este nenorocirea ultimilor ani, ce s-a întâmplat. Că oamenii nu au folosit acest avantaj. Erai cu creștere economică peste potențial, puteai să reduci deficitele structurale. Nu te duceai spre surplus, cum vreau eu, dar măcar te duceai spre 0,5 deficit. Altfel era situația în economie. Oamenii trebuie să înțeleagă că atunci când ai creștere peste potențial și mai vii și tu cu politica fiscală să stimulezi, e ca și cum ai pune gaz sau paie pe foc. 

Pe termen scurt e ca un drog, iți dă adrenalină, crezi că ești ok, dar nu-ți dai seama că de fapt tu poți să ai oase rupte. Și când se duce totul, îți dai seama că esti praf. Și asta s-a întâmplat cu România. Când am ajuns în fața unei crize reale, ne-am dat seama că structura bugetului este deficitară. Că noi cheltuim foarte mulți bani pe cheltuieli neproductive. Aici avem o problemă. Că modul în care colectăm veniturile este deficitar, este rudimentar, că trebuie îmbunătățit, samd. Lucrurile astea trebuia rezolvate când economia creștea peste potențial, atunci trebuia să le faci. Nu poți să ceri asta acum. Și acesta este scopul. În primul rând politica monetară să nu fie prociclică, și aici este Friedman, rolul politicii monetare clasică – ce trebuie sa faca politica monetară și politica fiscală.  

ECONOMICA.NET: vorbiți foarte des în ultima vreme despre politica monetară și bănuiesc că cei de la BNR nu sunt foarte fericiți cu intervenții de genul acesta.

Florin Cîțu – Nu este adevărat, adică, să fim serioși, rapoartele BNR sunt pline de analize ale deficitului bugetar sau ale relațiilor între deficitul bugetar și inflatie. Știm foarte bine că este o analiză, există o corelație pe care ne-o spun cei de la BNR, ca deficitele bugetare mari se duc în inflație și afectează politica monetară. Deci nu cred că este o problemă și mai ales între economiști, ca suntem toți economiști.

Eu nu vorbesc despre politica monetară, eu mă uit la ansamblul politicilor economice, la mixul de politici economice.

ECONOMICA.NET: parcă nivelul dobânzilor vă nemulțumea.

Florin Cîțu – Am spus că acesta este un atu al economiei românești. Și aici aș vrea să ajung. Politica fiscală are rolul important în această criză, de a susține economia, este clar. Politica fiscală este anti-ciclică acum, este relaxată în această perioadă, este așa cum trebuie. Dar este și rolul politicii monetare, pentru că de aceasta avem mixul de politici economice. Și chiar Banca Națională spune că spațiul fiscal este deja redus, nu mai ai foarte mult avânt cu politica fiscală, și de aceea spun ca atuul politicilor economice în Romania, mixul acesta, este că are spațiu monetar, despre asta vorbesc. 

Exista loc de relaxare a spațiului monetar, bineînțeles cu constrangerile pe care le are BNR, de stabilitate a cursului de schimb, de menținere a ratei de inflație, dar eu consider ca este loc de relaxare a politicii monetare. Toți optimizăm o funcție cu anumite constrangeri. Și BNR, și politica fiscală avem constrangeri, dar discuțiile din spatiul public, când vorbesc de politica monetară, vorbesc de politica monetară ca un atu pe care Romania îl are astăzi. Eu nu cred că cineva se supără când spun ca ei reprezintă un atu. 

Iar comentariul despre a merge la deciziile de politica monetară este mai mult din curiozitate. Să fiu prezent la o ședință de politică monetară acum, că am voie prin lege. Întotdeauna mi-am dorit. Am participat la Banca Națională a Noii Zeelande 6 luni de zile, la aceste decizii. Nu luam decizii, dar ca observator, eram în banca națională atunci, ca economist. Dar aș vrea de curiozitate și legea imi permite, sa fiu și la Banca Națională a României. 

ECONOMICA.NET: Aveți nevoie de o invitație?

 Florin Cîțu – Nu cred ca este nevoie, cred că doar trebuie să știu când este. 

ECONOMICA.NET: ce vă vedeți făcând după ce nu veți mai fi ministru și dacă rezultatul alegerilor vă va permite să faceți guvernul veți rămâne în continuare ministru la Finanțe?

Florin Cîțu – Eu sper că da, dar acestea sunt întotdeauna decizii politice. Începem cu sfârșitul. Decizia este politică și știți foarte bine că Guvernele se aprobă în birourile politice ale partidelor, membri și așa mai departe. Eu sper ca am demonstrat că aici imi este locul. După ministerul de Finanțe, cred că scriu o carte cum este la ministerul Finanțelor. 

Cred ca o să fiu senator și daca o să fie înainte, o sa continui activitatea de senator, dacă o sa fie. Vom vedea. 

ECONOMICA.NET: Și profesional?

Florin Cîțu – Cred ca aș vrea sa încerc din nou sistemul financiar-bancar sau sectorul privat, vedem. În același timp sunt două variante. Asta sau sunt foarte multe instituții europene unde aș vedea experiența mea pusă la lucru. Cred că și în Uniunea Europeană ai nevoie de mai mult liberalism din ăsta clasic, anglo-saxon și eu cred ca pot să aduc asta în Uniunea Europeană. La cum încerc eu în România, nu o să fie mai greu acolo decât aici. Dacă am încercat să aduc în România liberalismul lui Adam Smith, o să-l duc și în UE. 

(Ionuț Tudorică)

Te-ar mai putea interesa și
Poșta Română oferă 20 de posturi de internship plătite în domenii precum HR, IT, marketing și juridic
Poșta Română oferă 20 de posturi de internship plătite în domenii precum HR, IT, marketing și juridic
Compania Națională Poșta Română lansează a doua ediție a programului de internship, creat special pentru a tinerii care doresc o carieră în industria serviciilor poștale și de logistică. ...
Boloș: Ministerul Finanţelor a efectuat toate procedurile necesare pentru ca pensiile să fie plătite în avans, înainte de Paște
Boloș: Ministerul Finanţelor a efectuat toate procedurile necesare pentru ca pensiile să fie plătite în avans, înainte ...
Ministerul Finanţelor a efectuat toate procedurile necesare pentru a asigura că toţi cei 4,74 de milioane pensionari din ...
Carrefour România deschide cel de-al 57-lea hipermarket din rețea la Pitești
Carrefour România deschide cel de-al 57-lea hipermarket din rețea la Pitești
Carrefour România își continuă expansiunea și inaugurează cel de-al 57-lea hipermarket din rețea, la Pitești. Noul ...
KFC deschide al treilea restaurant din Pitești, în care a băgat 550.000 de euro
KFC deschide al treilea restaurant din Pitești, în care a băgat 550.000 de euro
Sphera Franchise Group, cel mai mare operator de foodservice din România, continuă să investească în extinderea portofoliului ...