FMI a înrăutăţit estimările privind avansul economiei europene în 2018 şi în 2019

Adaugă-ne ca sursă preferată

Cererea internă, sprijinită de majorarea salariilor şi reducerea şomajului, rămâne un factor solid al creşterii în rândul economiilor europene. Totuşi, acestea se confruntă cu tensiunile comerciale globale, cu cererea externă mai slabă şi cu preţurile mai ridicate la energie, se arată într-un raport regional dedicat Europei şi publicat joi de instituţia financiară internaţională.

FMI se aşteaptă la o expansiune a economiei europene de 2,3% în 2018, mai redusă faţă de avansul de 2,8% înregistrat anul trecut, în timp ce în 2019 creşterea se va atenua la 1,9%. În mai, FMI previziona un avans de 2,6% anul acesta şi de 2,3% anul viitor.

Pe termen scurt, riscurile la adresa regiunii sunt legate în principal de „escaladarea tensiunilor comerciale”. Pe termen mediu, creşterea ar putea încetini din cauza întârzierii implementărilor reformelor de ajustare fiscală şi structurale, avertizează FMI.

Instituţia crede că ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană fără un acord ar putea avea ca rezultat bariere comerciale şi non-comerciale care ar putea de asemenea afecta avansul economiei europene.

În ultimii ani, Europa a înregistrat o creştere solidă deoarece multe riscuri nu s-au materializat. Datorită politicilor macroeconomice de sprijin, activitatea economică a continuat să se extindă în primul semestru din 2018, susţinută de cererea internă. Totuşi, există semne de încetinire în România, Turcia şi Marea Britanie, avertizează FMI.

Prognoza de creştere a fost înrăutăţită pentru aproape jumătate din ţările cuprinse în raportul FMI, din cauza cererii externe mai slabe şi a preţurilor mai ridicate la energie.

În statele dezvoltate din Europa, evoluţia economiei a fost revizuită în scădere, cu 0,3 puncte procentuale în 2018 şi cu 0,1 puncte procentuale în 2019, faţă de precedenta prognoză.

În statele din Europa emergentă, excluzând Turcia, previziunile sunt neschimbate pentru 2018 şi revizuite în sus, cu 0,2 puncte procentuale în 2019 şi în 2020. Macedonia, România şi Turcia au cea mai semnificativă revizuire în scădere, de aproximativ un punct procentual fiecare în 2018.

Dacă în aprilie FMI estima că, în 2018, Malta şi România vor înregistra în acest an cea mai mare creştere economică din Europa, de 5,7% şi, respectiv, 5,1%, în raportul publicat în octombrie, FMI şi-a revizuit, în jos, prognozele referitoare la avansul economiei româneşti până la 4% în 2018, cu 1,1 puncte procentuale mai puţin decât estima în primăvară, preconizând că în 2019 România urmează să înregistreze o creştere economică de 3,4%, cu 0,1 puncte procentuale mai puţin decât estima în aprilie.