FMI atrage atenţia asupra relansării economice slabe a zonei euro

Într-un raport special dedicat zonei euro, FMI a cerut statelor membre să sprijine cererea economică, să finalizeze reforma sectorului bancar şi să avanseze cu reformele structurale. De asemenea, FMI şi-a repetat recomandarea că Banca Central Europeană ar trebui să fie gata să demareze o politică de relaxare cantitativă dacă inflaţia va rămâne la un nivel prea redus.

După ultima sa analiză a condiţiilor economice în cele 18 state din zona euro, FMI a ajuns la concluzia că relansarea din zona euro s-a confirmat, adăugând însă că este vorba de o relansare slabă şi inegală.

‘Riscurile la adresa creşterii sunt în continuare orientate în jos. Orice şocuri negative viitoare, fie domestice fie externe, ar putea înrăutăţi sentimentul pieţelor, opri relansarea economică din zona euro şi eventual ar arunca economia într-o inflaţie şi mai mică şi chiar în deflaţie’, se arată în raportul FMI publicat în urma consultărilor periodice conform articolului IV.

Potrivit FMI, anul viitor economia zonei euro ar urma să înregistreze un uşor avans de 1,5%, după un avans de 1,1% în 2014, o scădere uşoară faţă de prognoza de 1,2% din luna aprilie. De asemenea, inflaţia în zona euro ar urma să rămână sub ţinta de 2% avută în vedere de BCE. Pentru acest an FMI prognozează că rata inflaţiei va fi de 0,7%, urmând ca în 2015 să accelereze la 1,2%.

În aceste condiţii, FMI a recomandat factorilor de decizie să se concentreze pe trei domenii în ideea de a întări relansarea: sprijinirea cererii, repararea bilanţurilor băncilor şi continuarea reformelor structurale.

‘Astfel de politici ar ajuta la reducerea riscurilor la adresa relansării şi ar reduce efectele negative apărute de pe urma creşterii reduse şi inflaţiei scăzute’ subliniază FMI.

Într-un raport separat, analiştii FMI au apreciat că BCE ar trebui să demareze un program de relaxare cantitativă, care ar stimula inflaţia şi cererea pentru credite în zona euro. Dacă BCE va opta pentru acest gen de programe, FMI subliniază că ar trebui să se concentreze pe obligaţiunile guvernamentale, care ar fi ‘singura opţiune viabilă’, în condiţiile în care în Europa piaţa pentru obligaţiuni corporatiste este una mică.

‘Achiziţiile de obligaţiunile ale BCE ar trebui să fie unele extinse, nu doar la centru sau la periferie, deoarece şi problema inflaţiei scăzute este una răspândită’ au apreciat analiştii FMI.

Cu toate acestea, un program de relaxare cantitativă este privit cu scepticism în Germania, principala economie europeană. Reprezentantul Germaniei în boardul executiv al BCE, Sabine Lautenschlaeger, declara săptămâna trecută că deşi relaxarea cantitativă este o opţiune, acest gen de instrumente ar trebui luate în considerare doar în cazuri de urgenţă extremă, de exemplu în cazul unei deflaţii iminente iar aceste riscuri nu sunt preconizate în prezent.