FMI: Creşterile salariale adoptate de Parlament vor duce deficitul bugetar al României la 3,5% din PIB în 2017

‘În cadrul misiunii din luna martie, dar şi pe baza actualizărilor ulterioare, am ajuns la concluzia că, în actualele condiţii, deficitul bugetar al României va depăşi 3% din PIB în 2017 (aproximativ 3,2% din PIB). După aceste creşteri salariale, va fi cu atât mai greu de menţinut deficitul la 3% din PIB. Estimăm un impact net al majorărilor salariale de 0,3 – 0,4 puncte procentuale din PIB. Deci, cu această Lege, deficitul se va situa în jurul a 3,5% din PIB anul viitor’, a declarat miercuri, pentru AGERPRES, Alejandro Hajdenberg.

El a precizat că instituţia pe care o reprezintă a recomandat României, pentru 2017, un deficit bugetar ‘nu de 3% din PIB, ci de 2% din PIB’, pentru a crea buffere (rezerve) fiscale şi a ţine datoria publică sub control.

Oficialul FMI a explicat şi care sunt motivele pentru care un deficit bugetar de peste 3% din PIB nu este de dorit în România.

‘În primul rând, România trebuie să se încadreze în limitele impuse de Uniunea Europeană, de 3% din PIB. Dacă este depăşit acest nivel, se intră în procedura de deficit excesiv şi reputaţia României va fi afectată’, a subliniat Hajdenberg.

În plus, în opinia sa, un deficit mai mare de 3% arată că România are o politică fiscală prociclică. ‘Economia creşte deja rapid, iar această relaxare dată de creşterea salariilor va furniza stimuli suplimentari pentru economie, ceea ce nu este recomandat în acest moment. În plus, anul viitor vor intra în vigoare şi reducerea TVA (de la 20% la 19% – n.r.), eliminarea supra-accizei şi a taxei pe construcţiile speciale (cuprinse în Codul Fiscal -n.r.), care vor stimula încă şi mai mult consumul privat’, a mai spus reprezentantul FMI.

Potrivit acestuia, majorările salariale vin peste această relaxare fiscală, fapt care ar putea determina revenirea la o serie de evoluţii observate în România înainte de criză, care ar trebui evitate.

Totodată, oficialul FMI consideră că majorările salariale nu rezolvă distorsiunile din sistemul de remunerare din sectorul public şi vor afecta şi competitivitatea firmelor româneşti pe pieţele externe.

‘În acest moment, în sistemul de remunerare din sectorul public sunt multe distorsiuni. Sunt oameni care fac aceeaşi muncă, în diferite instituţii ale administraţiei, dar sunt plătiţi diferit. Aceasta este o problemă care trebuie abordată’, a subliniat Hajdenberg.

În ceea ce priveşte competitivitatea, aceasta ar putea fi afectată prin faptul că firmele private vor fi presate să majoreze, la rândul lor, salariile pentru a atrage sau menţine angajaţii, tentaţi de salariile mărite din sectorul public. ‘Acest fapt va pune presiune pe preţuri, pe profiturile companiilor şi, în final, pe competitivitatea externă a României’, a mai spus reprezentantul FMI.

În cazul în care majorările salariale vor fi implementate, iar măsurile din Codul Fiscal aplicate, deşi FMI a recomandat amânarea lor până când condiţiile economice vor permite, România va avea două posibilităţi: fie să majoreze veniturile (ceea ce ar putea însemna taxe noi sau mai mari – n.r.), fie să reducă cheltuielile, fie ambele, pentru a se menţine în ţinta de deficit de 3% din PIB. Astfel, o parte din majorările salariale s-ar putea întoarce asupra cetăţenilor sub formă de taxe suplimentare sau tăieri de cheltuieli pentru investiţii.

‘Acestea sunt alegeri dificile pentru că România are nevoie de investiţii publice, în infrastructură, pentru creşterea pe termen mediu. România creşte acum cu 5%, dar dacă vreţi să continue să crească în acelaşi ritm, este nevoie de reforme structurale şi de investiţii publice. Din nefericire, în trecut, când au fost probleme, cheltuielile pentru investiţii publice au fost primele tăiate’, a adăugat oficialul FMI.

El a atras atenţia asupra faptului că majorările salariale au un efect permanent, astfel că vor trebui plătite indiferent dacă economia va merge bine sau încetineşte. ‘Trebuie să vă gândiţi că economia nu va creşte la fel de rapid pentru multă vreme, de aceea trebuie să fiţi prudenţi ca, în caz că ceva rău se întâmplă, să aveţi spaţiu fiscal pentru măsurile necesare’, a adăugat Hajdenberg.

Potrivit sursei citate, FMI recunoaşte necesitatea majorărilor salariale în sectorul public, însă aceasta trebuie realizată într-o manieră sustenabilă, pe baza unei analize sistematice, care să ţină cont, simultan, de distorsiunile din sistem, dar şi de spaţiul fiscal disponibil.

‘Suntem gata să lucrăm cu Guvernul actual şi cu cel rezultat în urma alegerilor, pentru a ajuta autorităţile să pregătească acest plan şi să găsească o soluţie bună la această problemă’, a menţionat reprezentantul FMI.

Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, luni, Ordonanţa 20/2016 cu amendamentele aduse la comisiile de specialitate, care prevăd majorări salariale în Educaţie şi Sănătate în medie cu 15%.