FMI: Este esenţială pregătirea ţărilor din centrul, estul şi sud-estul Europei pentru noi turbulenţe

‘La fel ca şi alte regiuni cu pieţe emergente, pieţele financiare din Europa Centrală, de Est şi Sud- Est (ECESE) au fost supuse presiunii încă din primăvară. Ţările cu indicatori mai slabi şi cele ce anterior beneficiaseră de intrări mai mari de capital au fost afectate mai mult. Este esenţială pregătirea pentru noi turbulenţe, ce s-ar putea traduce în presiuni financiare considerabile pentru unele ţări’, afirmă reprezentanţii FMI în raportul ‘Central, Eastern, and Southeastern Europe – Regional Economic Issues’, publicat în octombrie.

Turbulenţele ridică riscuri şi în ceea ce priveşte redresarea. Regiunea începe să-şi revină de pe urma celei de-a doua recesiuni pe care a înregistrat-o în patru ani, beneficiind de revenirea din zona euro, spun cei de la FMI.

Ei consideră că o creştere dezamăgitoare ar majora şi mai mult diferenţa mică între produsul brut real şi cel potenţial (output gap) ce s-a creat în ultimii ani. Cu toate acestea, spaţiul pentru politici contraciclice este limitat în multe ţări, dat fiind faptul că deficitele fiscale încă ridicate, datoria publică aflată pe o pantă ascendentă şi presiunile asupra ratelor de schimb ar putea limita spaţiul pe care îl are la dispoziţie politica monetară.

‘Creşterea slabă nu este o problemă de dată recentă. În ultimii cinci ani, creşterea în ECESE s-a situat mult sub aşteptări. PIB-ul a crescut în medie cu doar 0,5% pe an, mult sub nivelul de cinci procente prognozat în primăvara anului 2008. Rezultatele slabe au fost determinate în principal de un potenţial de creştere mult mai mic, datorat în primul rând sumelor mult mai reduse investite de firme, din cauza cererii scăzute pentru produsele lor, a unor disponibilităţi mai reduse de finanţare şi necesităţii de ajustare a bilanţurilor lor ca urmare a unui boom de investiţii nesustenabil în perioada ce a precedat criza’, se mai arată în raport.

Privind în viitor, greutăţile pe care le întâmpină creşterea producţiei sunt substanţiale, ceea ce va face mai dificilă reducerea şomajului şi readucerea datoriilor publice la niveluri mai confortabile, potrivit documentului.

Fluxurile de capital, mai ales cele provenind de la băncile-mamă din Europa Occidentală, se vor menţine probabil la niveluri scăzute, creşterea din ţările partenere comerciale ale ECESE este anticipată a se menţine modestă, iar declinul populaţiei de vârstă activă se va accelera.

Aşadar, realizarea unei creşteri ‘mai rapide, mai ridicate şi mai puternice’ este crucială, cred oficialii FMI, şi va presupune nişte paşi determinanţi în direcţia: atacării moştenirilor lăsate de criză, impulsionării sectorului tranzacţionabil, îmbunătăţirii climatului investiţional şi asigurării unei pieţe a muncii care să funcţioneze bine.

În ceea ce priveşte atacarea moştenirilor crizei, un sector financiar sănătos este esenţial pentru a acorda credite şi pentru a promova creşterea. Reducerea obstacolelor de natură legală, judiciară, fiscală şi de reglementare în ceea ce priveşte soluţionarea împrumuturilor neperformante va facilita restructurarea industrială şi curăţarea bilanţurilor bancare. Reclădirea rezervelor fiscale va reduce primele de risc şi costurile de îndatorare, având efecte salutare pentru sectorul privat, se precizează în raport.

O creştere mai bine echilibrată ar consolida perspectivele de creştere. Studii empirice demonstrează că economiile mai deschise au crescut mai repede. Integrarea mai strânsă în lanţurile de ofertă globale aduce cu sine transferuri mai rapide de tehnologie şi convergenţa accelerată a veniturilor.

Totodată, simplificarea reglementărilor şi dezvoltarea concurenţei, a protecţiei investitorilor şi a respectării contractelor constituie priorităţi în multe ţări. În unele ţări, la fel de esenţiale sunt restructurarea şi/sau privatizarea întreprinderilor de stat de dimensiuni mari, generatoare de pierderi, şi dezvoltarea guvernanţei şi transparenţei, mai spun cei de la FMI.

Şomajul ridicat are o importantă componentă structurală, ce a reprezentat o problemă încă din perioada tranziţiei timpurii. Consolidarea politicilor active pe piaţa muncii va îmbunătăţi recalificarea şi reorientarea angajaţilor, consideră experţii Fondului.

Pentru îmbunătăţirea rezultatelor pieţei muncii ar putea fi, de asemenea, necesare o reformă a învăţământului vocaţional şi a învăţământului superior, precum şi o mai bună ţintire a alocaţiilor de şomaj şi a programelor sociale.