FMI: Grecia nu are nevoie de mai multă austeritate, ci de modificarea actualului sistem de impozitare

Şeful departamentului european al FMI, Poul Thomsen, şi economistul şef Maury Obstfeld au scris un articol în care arată că instituţia financiară apreciază că insistenţa zonei euro privind obţinerea unui excedent primar de 3,5% din PIB în 2018 este greşită şi ar fi suficient ca Grecia să înregistreze un surplus de 1,5% din PIB.

‘Am avertizat că această cerinţă va genera un anumit grad de austeritate care ar putea stopa redresarea economiei’, au afirmat oficialii FMI.

Unele state din zona euro, cum ar fi Germania, spun că Grecia nu numai că ar trebui să înregistreze excedent primar de 3,5% în 2018, ci şi să menţină acest nivel în următorii zece ani.

Oficialii FMI susţin că un astfel de obiectiv ar fi contraproductiv şi ar afecta ţinta de creştere a economiei elene.

‘Datoria ridicată a Greciei este nesustenabilă şi niciun fel de reforme structurale nu o vor face din nou sustenabilă, fără o reducere semnificativă a poverii datoriei’, au apreciat Poul Thomsen şi Maury Obstfeld.

Ei susţin că în loc să reducă investiţiile guvernamentale şi să facă cheltuieli discreţionare în domeniul serviciilor publice sau de îngrijire a sănătăţii, oficialii eleni ar trebui să modifice actualul sistem de impozitare, în care mai mult de jumătate din gospodării nu plătesc niciun fel de taxe.

În celelalte 18 state care folosesc moneda euro numărul mediu al gospodăriilor exceptate de la plata impozitului pe venituri este de 8%.

Conform FMI, sistemul de pensii din Grecia este extrem de generos. Grecia cheltuieşte anual 11% din PIB pentru pensii, în timp ce media din alte state din zona euro este de 2,25%.

Grecia, ţară care a ajuns la al treilea acord internaţional de sprijin după criza din 2010, este în prezent într-un impas în relaţia cu creditorii, pe fondul solicitărilor acestora cu privire la obiectivele fiscale şi reformele necesare pentru finalizarea ultimei proceduri de revizuire. Şefii misiunilor UE şi FMI au plecat luna trecută fără a ajunge la un acord cu privire la o serie de aspecte importante, inclusiv reformele din sectoarele energiei şi legislaţiei muncii. Discuţiile continuă prin teleconferinţe până când se vor relua discuţiile directe, probabil în cursul acestei săptămâni.

Potrivit Reuters, miniştrii din zona euro vor ca Grecia să obţină un excedent fiscal primar de 3,5% din PIB în 2018 şi, de asemenea, au lăsat deschisă discuţia cu privire la o reducere a datoriei pe termen lung a Greciei. În schimb, luna trecută, miniştrii din zona euro au oferit o reducere a datoriei pe termen scurt a Greciei fără a preciza măsuri de reducere a datoriei pe termen mediu şi lung. Ambele aspecte sunt importante pentru Fondul Monetar Internaţional care nu s-a decis încă dacă să se alăture actualului program de sprijin acordat de zona euro.

Cu toate acestea, un excedent fiscal primar de 3,5% din PIB în 2018, anul în care se încheie actualul program, înseamnă o povară fiscală mai mare şi mai multe reduceri de pensii pentru populaţia Greciei, şi aşa afectată de o lungă recesiune. Această opţiune este respinsă de Guvernul de stânga de la Atena, care susţine că austeritatea este deja o povară prea mare pentru o ţară unde rata şomajului a ajuns la 25%, iar multe gospodării se bazează doar pe pensiile rudelor în vârstă pentru a o scoate la capăt.