FMI îi sugerează Europei să ajute şi mai mult Grecia

‘FMI a făcut ceea ce era de făcut în limitele competenţelor sale. Cu siguranţă trebuie adoptate alte măsuri pentru ca Grecia să ajungă la o datorie sustenabilă’, a afirmat joi oficialul FMI.

Întrebat dacă aceasta înseamnă că trebuie să facă mai multe creditorii europeni ai Greciei, William Murray a răspuns că este ‘posibil’ dar a refuzat să dea mai multe detalii.

Discuţiile privind Grecia vor continua, a explicat William Murray, scoţând în evidenţă faptul că şeful FMI, Christine Lagarde, şi-a scurtat vizita în Asia pentru a participa la o reuniune importantă a Eurogrupului (miniştrii de finanţe din zona euro), săptămâna viitoare.

‘Cred că aceasta este cea mai clară dovadă pe care pot să o dau că discuţiile nu sunt blocate’, a afirmat Murray, adăugând că FMI sprijină obiectivul ca datoria Greciei să ajungă la 120% din PIB până în 2020 pentru a fi sustenabilă pe termen lung.

‘Este în interesul Greciei, este în interesul Europei, este în interesul întregii lumi ca datoria Greciei să fie la un nivel sustenabil’.

Totuşi, pare puţin probabil ca Grecia să atingă acest obiectiv, iar pentru anul viitor se estimează că datoria totală a Greciei va urca la 190% din PIB.

Miercuri, Christine Lagarde a subliniat din nou că vrea să vadă Grecia ajungând la un nivel de îndatorare sustenabil, la 120% din PIB până în 2020, în timp ce Eurogrupul are în vedere împingerea acestui calendar până în 2022.

Luni, miniştrii de finanţe din zona euro au stabilit să amâne pentru opt zile data la care ar urma să ajungă la un acord prin care să fie deblocată o nouă tranşă de peste 30 de miliarde de euro din programul de ajutor destinat Greciei.

Creditorii Greciei trebuie însă găsească însă soluţii care să permită Greciei să-şi ducă la capăt programul de ajustare bugetară, graţie unui răgaz suplimentar de doi ani până în 2016. Însă acest răgaz va trebui finanţat cumva şi, potrivit unui raport preliminar al UE şi FMI, este vorba de o finanţare suplimentară de 32,6 miliarde de euro.

Banca Centrală Europeană refuză să accepte pierderi în cazul obligaţiunilor greceşti din portofoliul său, iar zona euro exclude un nou împrumut, care ar fi sinonim cu al treilea plan de ajutor destinat Greciei. Mai multe soluţii sunt analizate în prezent, printre care o scădere a ratei dobânzilor pentru împrumuturile acordate deja Greciei sau răscumpărarea unei părţi din datoriile Greciei la un preţ redus.