FMI: Legea salarizării unitare generează riscuri fiscale semnificative. Costurile totale estimate la 6,6% din PIB

‘Proiectul de lege îşi propune să organizeze remunerarea sectorului public dar generează riscuri fiscale semnificative iar anumite aspecte sunt neclare’, precizează FMI într-un document publicat joi.

Potrivit sursei citate, argumentele pentru variaţiile creşterilor în cazul diferitelor grupe de bugetari în primii ani de implementare a legii sunt neclare şi au implicaţii fiscale semnificative. După anul 2022, salariile sunt stabilite potrivit unei grile bazată pe coeficienţi. Coeficienţii sunt multiplicaţi în funcţie de salariul minim pentru a determina nivelul salariului ceea ce face ca baza de ajustare să fie extrem de volatilă şi puţin flexibilă, consideră FMI.

De asemenea, nu este clar dacă aceşti coeficienţi reflectă o evaluare cuprinzătoare a jobului respectiv care să asigure o echitate a plăţii sau dacă aceste niveluri de echivalare au fost reglate în funcţie de sectorul privat. Mai mult, în timp ce legea încearcă să rezolve preocupările legate de sustenabilitatea fiscală (definind explicit acest principiu şi limitând plăţile maxime), mecanismele prin care să se asigure sustenabilitatea fiscală nu sunt definite în lege. În final, nu este clar dacă autorităţile locale sunt acoperite de actul normativ.

‘Impactul fiscal estimat al acestei legi este semnificativ. În vreme ce anumite majorări ale salariilor în sectorul public sunt justificate, legea va creşte anvelopa salarială semnificativ peste nivelul economiilor emergente. În prezent, anvelopa salarială în România este sub nivelul mediu din economiile emergente (7,5% din PIB faţă de 9% din PIB). Estimările staff-ului indică faptul că, odată cu aplicarea acestei legi a salarizării, anvelopa va fi cu 2,5 – 3 puncte procentuale peste cea a economiilor emergente până în 2022’, se mai arată în documentul citat.

Printre recomandările FMI pe acest subiect se numără implementarea graduală a legii în condordanţă cu spaţiul fiscal, ostructură simplificată a grilelor de salarizare şi folosirea salariilor din mediul privat drept etalon.

‘Staff-ul recomandă ca legea să fie bazată pe principii clare de sustenabilitate, echitate, transparenţă şi relativă simplificare. Mai specific documentul trebuie: să fie sustenabil şi implementat gradual în concordanţă cu spaţiul fiscal; să introducă o structură simplificată a grilelor de salarizare; să aibă în vedere responsabilitatea fiecărui job, complexitatea şi gradul de calificare; să aibă ca indicator salariile din sectorul privat astfel încât să se asigure că salariile din sectorul public sunt aliniate condiţiilor din piaţa muncii; să stabilească plafoane pentru bonusuri şi plăţi pentru performanţă mai degrabă decât nivele obligatorii’, precizează documentul publicat joi de instituţia financiară internaţională.

La jumătatea acestei luni, ministrul Muncii şi Justiţiei Sociale, Lia Olguţa Vasilescu, arăta că legea salarizării unitare va aduce o creştere medie a salariilor cu 56%, dar vor fi şi bugetari care vor avea salarii mai mici, respectiv 3% dintre angajaţii cu salariile mari, de 14.000 de lei.

Propunerea legislativă privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice a fost adoptată cu amendamente, în şedinţa de marţi a plenului Senatului, în calitate de primă Cameră sesizată.

Ministrul Muncii a declarat, în plen, că legea salarizării are ca obiectiv corectarea disfuncţionalităţilor din sistem, prin aplicarea principiului ‘la muncă egală, salarii egale’.