FMI şi Banca Mondială susţin că încetinirea comerţului mondial are motive structurale

În ultimii doi ani, comerţul mondial a înregistrat un ritm de creştere mai mic decât cel înregistrat de economia globală, o premieră în ultimele decenii. Pentru încetinirea comerţului mondial, mulţi economişti au dat vina pe criza datoriilor suverane şi încetinirea economiei europene, susţinând că după ce Europa îşi va reveni se va relansa şi comerţul mondial.

În ultimul lor studiu, economiştii de la FMI şi Banca Mondială susţin că o mare parte din încetinirea comerţului mondial are motive structurale. Din acest motiv, o accelerare a comerţului internaţional este puţin probabil să aibă aceeaşi contribuţie la creşterea economică mondială ca şi în trecut.

‘Acest motor de creştere pare să-şi fi epuizat energia pentru moment’, susţin economiştii de la FMI şi Banca Mondială într-un articol ce urmează să fie publicat în ediţia din decembrie a revistei Finance & Development.

Potrivit economiştilor, în anii 1990 evoluţia lanţurilor de aprovizionare mondiale a stat la baza creşterii rapide a comerţului internaţional. Însă în ultimii ani China, cea mai mare putere comercială a lumii, a ajuns să controleze o mare parte din aceste lanţuri de aprovizionare datorită investiţiilor străine şi dezvoltării de noi uzine acasă. De exemplu, în 1993 componentele importate erau responsabile pentru 60% din exporturile chineze însă în prezent componentele importate reprezintă doar 35% din bunurile exportate de China. Rezultatul este că înaintea crizei din 2008 China a fost un factor care a contribuit la globalizare însă în ultimii ani a început să se ‘globalizeze intern’, susţine economistul Băncii Mondiale, Aaditya Mattoo.

Studiul realizat de FMI şi Banca Mondială susţine că natura structurală a încetinirii comerţului mondial ar putea avea consecinţe asupra potenţialului de creştere a economiei mondiale şi în consecinţă acesta ar fi un nou argument că economia mondială se va confrunta cu o perioadă de creştere modestă.