FMI sprijină politica monetară relaxată a BCE, estimând că inflaţia va scădea

Raportul reprezintă un sprijin pentru preşedintele BCE, Christine Lagarde, fost director general al FMI, care insistă că orice modificare a politicii Băncii Centrale Europene va fi graduală, în condiţiile în care pieţele se aşteaptă deja la două majorări ale ratelor dobânzilor în acest an.

În ianuarie, rata anuală a inflaţiei în zona euro a atins un record absolut de 5,1%, în pofida celor care mizau pe o încetinire. Creşterea preţurilor la energie s-a dovedit una persistentă şi a ajutat la stimularea preţurilor şi în alte sectoare. Această situaţie a determinat o reorientare a unor oficiali de la BCE spre o poziţie de tip „hawk” (şoim – n. r.), cei care susţin necesitatea unor dobânzi ridicate pentru a menţine inflaţia sub control.

FMI a apreciat că datele recente sugerează că salariile în zona euro vor creşte doar modest, iar inflaţia va scădea sub ţinta BCE de 2%.

„Ne aşteptăm ca inflaţia să scadă uşor sub ţinta BCE după ce se atenuează efectele pandemiei”, se arată într-o postare pe blog a directorului general al FMI, Kristalina Georgieva, şi a altor doi oficiali.

„BCE a decis în mod adecvat să menţină politica monetară acomodativă până când este îndeplinită ţinta sa de inflaţie pe termen mediu, în timp ce-şi prezervă flexibilitatea pentru a ajusta cursul politicii monetare, dacă inflaţia ridicată va dura mai mult decât se estimează”, se arată în raportul FMI.

În cursul unei audieri desfăşurate luni în Parlamentul European, Christine Lagarde a repetat practic comentariile făcute în urmă cu o săptămână, când a spus că riscurile la adresa inflaţiei sunt orientate în sus, dar cu toate acestea BCE intenţionează să menţină flexibilitatea şi orice decizii care vor fi luate la reuniunea din luna martie vor depinde de cele mai recente date statistice.

„Orice ajustare a politicii noastre va fi graduală. Ţinta noastră este o rată a inflaţiei de 2% pe termen mediu. Pentru a atinge acest obiectiv, vom lua măsuri la momentul adecvat”, le-a spus Christine Lagarde europarlamentarilor.

Declaraţiile şefului BCE nu i-au convins pe investitori, care se aşteaptă la majorarea dobânzii cu 50 de puncte de bază până la finalul anului.

Previziunile FMI se bazează pe un nou document în care se estimează că economiei zonei euro ar fi avut anul trecut o creştere economică cu 2% mai mare dacă nu ar fi existat perturbările din lanţurile de aprovizionare, provocate de restricţiile introduse în pandemie şi de deficitul de angajaţi, de materii prime şi de containere pentru transportul mărfurilor.

Aceste perturbări sunt responsabile pentru jumătate din creşterea preţurilor de producţie în zona euro în 2021, excluzând preţurile energiei, apreciază FMI. Instituţia avertizează că perturbările din lanţurile de aprovizionare ar putea dura mai mult decât se estima, posibil şi în 2023, din cauza răspândirii variantei Omicron a coronavirusului, ceea ce va provoca dificultăţi băncilor centrale, care încearcă să sprijine economia, fiind atente şi la inflaţie.

„Menţinerea stabilă a prognozelor privind inflaţia pe termen mediu, în pofida creşterii tranzitorii provocate de perturbările din lanţurile de aprovizionare şi de majorarea preţurilor energiei, este cheia pentru a ajunge la echilibru”, consideră FMI.

Economia mondială ar urma să înregistreze un avans de 4,4% în 2022, faţă de o expansiune de 4,9% previzionată în octombrie, din cauza perspectivelor mai slabe din SUA şi China, şi a inflaţiei persistente, conform raportului World Economic Outlook privind proiecţiile economice globale, publicat luna trecută de Fondul Monetar Internaţional.

În 2023, PIB-ul global ar urma să crească cu 3,8%, o îmbunătăţire de 0,2 puncte procentuale faţă de precedenta previziune, dar creşterea cumulată pentru 2022 şi 2023 încă va fi cu 0,3 puncte procentuale mai scăzută decât s-a estimat anterior. Conform prognozelor FMI, economia mondială a crescut cu 5,9% în 2021, cel mai ridicat nivel din ultimele patru decenii, după un declin de 3,1% în 2020.

FMI a înrăutăţi previziunile pentru zona euro, care ar urma să înregistreze un avans de 3,9% anul acesta, faţă de un nivel de 4,3% previzionat anterior, iar în 2023 creşterea va încetini la 2,5%.